Siegfried MURESAN voting in plenary session week 2015 in Strasbourg
Mureșan nu vrea ca Rusia să poată lua credite de la Banca Europeană pentru Investiţii
22 martie 2017
berlaymont_building_european_commission
Raportul care poate schimba faţa UE. Daniel Buda: „Europa se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere“
22 martie 2017

34% dintre români au întârzieri la plata ratelor bancare şi a utilităţilor

1-parlamentar-datornic-executat-silit

1-parlamentar-datornic-executat-silit

34% dintre români îşi plătesc cu întârziere ratele la bancă, iar 35% au aceeaşi problemă la plata utilităţilor, potrivit unui studiu publicat de compania poloneză de colectare de creanţe Kruk.

În ceea ce priveşte procentul celor care înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, românii (34%) sunt la aproape acelaşi nivel cu germanii (33%). Însă, în ceea ce priveşte creditele ipotecare, românii (10%) stau mai bine decât spaniolii (29%) şi germanii (17%). Un alt domeniu unde românii au probleme este plata facturilor la gaze şi electricitate, unde 35% dintre respondeţi înregistrează întârzieri. Italienii (38%) au probleme mai mari la acest capitol, iar cehii (8%) şi germanii (14%) stau cel mai bine. În schimb, românii stau bine în ceea ce priveşte plata chiriilor, potrivit studiului”.

Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre români au întârzieri la plata chiriilor”, se arată în comunicat. Polonezii, în proporţie de 27% şi românii, cu un procentaj de 22%, înregistrează întârzieri la plata facturilor de telefonie mobilă, în timp ce doar 8% dintre germani au înregistrat întârzieri ale acestor plăţi.

Studiul a fost efectuat de grupul Kruk în Polonia, Cehia, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania. Cercetarea a fost realizată în perioada 19-26 octombrie 2016 şi a avut ca scop aflarea opiniilor şi atitudinilor locuitorilor diferitelor ţări referitoare la finanţe, produse de credit şi probleme legate de datorii. În România, studiul a fost implementat pe un eşantion de 1.000 de persoane, utilizatori de internet, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *