Alegătorii europeni s-au cam săturat de populişti

Concluziile ultimelor alegeri din ţările Uniunii Europene arată că cetăţenii s-au săturat de populism, curent care luase amploare în special după 2015 în majoritatea statelor de pe Bătrânul Continent.

Dacă anul trecut partide populiste de dreapta sau chiar de stânga creşteau considerabil în preferinţele alegătorilor în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia sau Olanda, acum soluţiile demagogice, protecţioniste sau extremiste încep să fie respinse de majoritatea electoratului.  Poate în mod neaşteptat, pentru soluţii moderne şi liberale s-au pronunţat în ultima perioadă în Occident tocmai tinerii, care au de multe ori mari probleme în găsirea unui loc de muncă, şi vârstnicii, care nu au fost niciodată mari amatori de politici ambiţioase. Cel mai frapant recul înregistrat de populişti este cel din Marea Britanie. Dacă în luna iunie a anului trecut britanicii dădeau, în cadrul unui referendum privind apartenenţa ţării lor la Uniunea Europeană, undă verde ieşirii din blocul comunitar, după o campanie intensă în acest sens a populiştilor din UKIP, la alegerile legislative anticipate de joi acest partid eurosceptic nici măcar nu a mai reuşit să intre în Parlament.

În plus, faptul că Partidul Conservator al premierului Theresa May nu a reuşit să-şi păstreze majoritatea absolută în legislativ arată că britanicii nu sunt prea încântaţi de „Brexitul dur“, promovat de şefa executivului de la Londra. Situaţia dificilă în care se găseşte ţara, care urmează să părăsească blocul comunitar, a început să fie conştientizată în special de generaţia tânără, căreia nu îi pasă prea mult de grandoarea de odinioară a Imperului Britanic, dar care pune mare preţ pe libertatea de circulaţie şi pentru care frontierele deschise sunt sinonime cu oportunităţile economice. Şi vârstnicii s-au alarmat, mai ales când au realizat că ar putea plăti factura încetinirii economice, în condiţiile în care economiştii anticipează că inflaţia ar putea creşte, iar exporturile vor fi mai puţine.

Lucrurile s-au schimbat şi în Franţa, unde, după ce şefa formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, a intrat în turul doi al prezidenţialelor, pe care l-a pierdut însă, partidul ei a obţinut la primul tur al legislativelor de duminică numai 13,2%. Nici stânga radicală a lui Jean-Luc Melenchon – „Franţa Nesupusă“ (France Insoumise) – nu a impresionat, întrunind numai 11% din sufragii. În acest timp, în Italia, formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele, a suferit o înfrângere usturătoare la alegerile municipale organizate duminică. La Parma, Verona, Palermo, L’Aquila, Catanzaro, Taranto şi Genoa, bastionul fondatorului mişcării Beppe Grillo, candidaţii acestei formaţiuni populiste s-au clasat pe locurile trei sau patru. La rândul ei, Olanda a decis să frâneze populismul la alegerile legislative din martie, în urma cărora Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte a obţinut 33 de mandate, în timp ce Partidul pentru Libertate (PVV, de extrema-dreaptă), condus de Geert Wilders, a câştigat numai 20 de mandate.

Iar în Germania, populiştii de dreapta din formaţiunea antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD) sunt în derivă. Potrivit unui sondaj INSA dat publicităţii pe 12 iunie, AfD ar obţine la alegerile federale legislative care vor avea loc pe 24 septembrie numai 9% din voturi, în timp ce conservatorii cancelarului Angela Merkel conduc detaşat cu 37,5% din opţiuni, urmaţi la mare distanţă de social-democraţii lui Martin Schulz, cu 23,5% din intenţiile de vot.