Culisele refuzului lui Iohannis de a accepta nominalizarea premierului Shhaideh

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE ca Sevil Shhaideh să ocupe funcţia de premier. „Săptămâna trecută, când am avut consultări cu partidele, PSD şi ALDE, care au ţinut să vină împreună, mi-au propus-o pe doamna Sevil Shhaideh pentru poziţia de prim-ministru. Am cântărit cu grijă argumetele pro şi contra şi am decis să nu accept această propunere. În consecinţă, solicit coaliţiei PSD-ALDE să facă altă propunere“, a declarat preşedintele. Liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţa, după consultări, că social-democraţii nu vor face altă propunere în cazul în care Klaus Iohannis o va respinge pe Sevil Shhaideh. La întrebările repetate privind posibilitatea refuzului, Dragnea a răspuns: „Am venit cu o singură propunere, dacă va fi refuzată, ne vedem în altă parte“. Pe de altă parte, ziariştii de la Rise Project au scris că propunerea de prim-ministru a lui Liviu Dragnea putea introduce România în mijlocul unor controverse diplomatice privind conflictul din Siria, în condiţiile în care Akram Shhaideh, soţul lui Sevil Shhaideh, ar fi susţinător al dictatorului sirian Bashar al-Assad, acuzat de comunitatea internaţională de crime de război. Pe conturile sale de socializare, Akram Shhaideh, de origine siriană, ar transmite mesaje pro-Assad, folosind simbolurile loialităţii faţă de regimul de la Damasc şi criticând atât rebelii, cât şi liderii arabi şi vestici care susţin opoziţia siriană. De asemenea, soţul lui Sevil Shhaideh a comentat, în scris, la mai multe articole apărute în presa siriană, apărând de fiecare dată regimul de la Damasc, mai scriu jurnaliştii de la Rise Project. „Dragnea, tu pricepi? Nu desemnarea doamnei Sevil Shhaideh este marea problemă, ci soţul domniei sale. În locul preşedintelui Iohannis, te-aş chema oficial şi urgent la Cotroceni şi ţi-aş solicita ferm o altă nominalizare care să îndepărteze orice risc şi suspiciune, garantându-ţi că recunosc dreptul alianţei PSD-ALDE-UDMR de a propune candidatul la funcţia de prim-ministru”, a scris şi fostul preşedinte Traian Băsescu.

Acum, Liviu Dragnea nu exclude posibilitatea declanşării procedurii de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis ca urmare a refuzului său. „Este o avalanşă de mesaje pe care le-am primit de la oameni care se simt jigniţi şi care cer cu fermitate suspendarea preşedintelui. Nu este o decizie foarte uşoară. Am vorbit cu colegii mei de partid şi mâine o să trebuiască să luăm o decizie. Vreau să cumpănesc foarte bine. Dacă în urma acestei analize vom ajunge la concluzia că pentru ţară e bine să îl suspendăm pe preşedinte, nu o să am nicio ezitare“, a avertizat Dragnea.

Cum se demarează procedura de suspendare

De la declanşarea procedurii şi până la demiterea propriu-zisă a preşedintelui trebuie urmaţi, însă, mai mulţi paşi. Procedura este prevăzută în Constituţia României, în Regulamentul Parlamentului, precum şi în Legea referendumului. În primul rând, majoritatea parlamentară trebuie să facă dovada că preşedintele a încălcat Constituţia. Potrivit Articolului 95 din Constituţia României, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”. Majoritatea PSD – ALDE deţine o majoritate de aproape 60% în Parlament. Regulamentul Parlamentului prevede că propunerea de suspendare este iniţiată de o treime din parlamentari. După ce propunerea este prezentată în plenul comun al celor două Camere, este sesizată Curtea Constituţională, care dă un aviz consultativ. În termen de 24 de ore de la primirea avizului, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie. Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile. Dacă se ajunge la organizarea unui referendum, cetăţenii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu demiterea preşedintelui şi vor putea răspunde cu „Da” sau „Nu”. Cvorumul de participare pentru a fi validat referendumul este de 30%.