

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenționează să cheltuiască aproape 100 de miliarde de euro în favoarea politicii de dezvoltare rurală din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Curtea Europeană de Audit a verificat modul de funcționare al programului și a constatat o serie de nereguli, România fiind la rândul ei printre exemplele negative.
Foarte multe recomandări ale auditorilor vizează programul în integralitatea lui.
Curtea a constatat că, în pofida eforturilor Comisiei, la fel ca în ciclul anterior de programare, implementarea programelor de dezvoltare rurală nu a început mai devreme și că execuția cheltuielilor planificate a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.
Suprabirocratizarea este cap de țintă în evaluarea auditorilor. Aceștia au cerut la Bruxelles să se revizuiască concepția documentelor de programare în vederea simplificării conținutului lor și a reducerii numărului de cerințe. Alte recomandări făcute Comisiei Europene: să coopereze cu statele membre pentru a se asigura că rapoartele anuale îmbunătățite privind implementarea care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive privind realizările programelor; să definească diferitele tipuri de indicatori într-o manieră mai exactă, valorificând bunele practici instituite de autoritățile naționale și de organizațiile internaționale; să facă bilanțul experienței dobândite în cursul punerii în aplicare a sistemului actual și să procedeze la o analiză în acest sens, inclusiv în ceea ce privește următoarele aspecte: impactul rezervei de performanță, caracterul adecvat al indicatorilor de rezultat utilizați pentru a accesa rezerva de performanță și recurgerea la sancțiuni financiare în cazurile de performanță slabă; să elaboreze în timp util propunerile sale legislative privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020.
Pentru perioada programatică 2014-2020, România a primit 8% din alocările pe FEADR, după Italia, Franța, Germania și Polonia.
FEADR pune la dispoziție sprijin financiar pentru măsuri puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale sau regionale. Acestea oferă un cadru pentru investiții în proiecte derulate în exploatații agricole sau în zone rurale, pe baza nevoilor economice, de mediu sau sociale identificate la nivel na țional sau regional. Acest cadru acoperă proiecte precum investiții în exploatații agricole și modernizarea acestora, subvenții de instalare pentru tinerii fermieri, măsuri de agromediu și climă, conversia la agricultura ecologică, agroturism, reînnoirea satelor, accesul la internet în bandă largă în zonele rurale
Aceste măsuri beneficiază de cofinanțare din fonduri naționale, regionale sau private.
Oficialii europeni au cerut țărilor să-și propună ținte de performanță mai ambițioase, auditorii constatând că indicatorii sunt puși acolo de fiecare țară, cu multă rezervare, doar pentru a nu exista un efort mare pentru atingerea performanței.
România e prezentată ca exemplu negativ în privința indicatorilor suplimentari impuși de autoritățile naționale în cadrul de performanță, dar care de fapt nu măsoară rezultate. Un asemenea indicator este „suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă”.
Volumul principalelor documente de programare care trebuiau elaborate de statele membre și aprobate de Comisie indică, la rândul său, cât de solicitant a fost acest proces. Cerințele de reglementare – mai ales volumul de informații ce trebuiau transmise de statele membre în cadrul structurii foarte detaliate și complexe a programelor de dezvoltare rurală – au antrenat elaborarea unor documente de foarte mari dimensiuni, care aveau deseori peste o mie de pagini.
Cele 12 programe de dezvoltare rurală examinate de Curte aveau în total peste 9 000 de pagini, iar acordurile de parteneriat corespunzătoare totalizau 4 000 de pagini. Extrapolând aceste cifre la cele 28 de state membre și 118 programe de dezvoltare rurală, aceasta ar însemna un volum de aproximativ 100 000 de pagini aferent documentelor de programare (în 23 de limbi diferite), probabil mai mult decât dublul cifrei înregistrate în perioada de programare anterioară.
România a crescut numărul paginilor din dosarul FEADR cu 350 de pagini față de perioada bugetară anterioară 2007-2013.
Dat fiind că programele de dezvoltare rurală au fost adoptate tardiv, pentru majoritatea acestora autoritățile naționale nu au putut începe implementarea înainte de jumătatea anului 2015 (la sfârșitul lui iunie 2015 erau aprobate doar 37 % din programele de dezvoltare rurală). Comisia a aprobat 20 % din programele de dezvoltare rurală în noiembrie și în decembrie 2015, ceea ce a însemnat că implementarea mai multora dintre acestea a început abia în 2016, al treilea an al perioadei de programare.