

UE trebuie să contribuie la protejarea independenței mass-mediei, prin acordarea unui sprijin consistent pentru furnizorii de servicii publice și jurnalismul de investigație, crearea unui organism de reglementare independent pentru a monitoriza și raporta amenințările împotriva jurnaliștilor, precum și prin investiții în educație pentru a îmbunătăți media și alfabetizarea digitală.
Statele membre ale UE ar trebui „să creeze și să mențină, în mod legal și în practică, un mediu sigur și de siguranță pentru jurnaliști”, susțin deputații europeni. Rezoluția fără caracter legislativ elaborată de Barbara Spinelli (GUE / NGL, IT) a fost aprobată cu 44 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.
Deputații europeni solicită statelor membre să asigure o finanțare publică adecvată pentru protejarea și promovarea mass-mediei pluraliste, independente și libere. De asemenea, le solicită să consolideze sprijinul financiar acordat furnizorilor de servicii publice și jurnalismului de investigație, în timp ce se abțin de la implicarea în deciziile editoriale.
Controlul regulat al libertății de exprimare
Pentru a proteja jurnaliștii de violență și amenințări, ar trebui instituit un organism de reglementare independent și imparțial, în colaborare cu organizațiile jurnaliștilor, care să monitorizeze și să raporteze asupra violenței. Pentru jurnaliștii a căror libertate de exprimare a fost amenințată este nevoie de proceduri legale eficiente pentru a evita auto-cenzura, adaugă textul Rezoluției adoptate de Parlamentul European.
Cyberbullying, răzbunarea și abuzul sexual asupra copiilor
Deputații europeni sunt îngrijorați din cauza creșterii incidenței hărțuirii cibernetice, pornografiei cu scop de răzbunare șia abuzului sexual asupra copiilor și reiterează faptul că mass-media trebuie să respecte pe deplin interesele și drepturile minorilor. Ei solicită o legislație, inclusiv prevederi pentru detectarea, marcarea și scoaterea din mediile sociale a conținutului care dăunează demnității umane.
Deputații europeni au subliniat că restricțiile privind criptarea și anonimatul trebuie să fie legale, necesare și proporționale.
Știrile „false”: verificarea faptelor este mai ușoară în era digitală
Rezoluția notează că utilizarea noțiunii de „știri false” nu ar trebui „să vizeze niciodată să submineze încrederea publică în mass-media, să discrediteze și să incrimineze vocile critice”.
Pentru a încuraja informațiile obiective și pentru a le proteja, membrii Comitetului pentru Libertăți civile încurajează companiile de social media și platformele online să dezvolte instrumente pentru utilizatori care să raporteze și să semnaleze posibile știri false, să faciliteze rectificarea și să permită revizuiri de către organizații independente și imparțiale de certificare a faptelor.
De asemenea, deputații europeni solicită statelor membre să integreze educația în domeniul mass-media și al informațiilor în sistemele naționale de educație.