Enigmele istoriei. Adevăruri și legende despre Burebista, „cel mai mare dintre regii din Tracia“

Din manualele de istorie, ne amintim că se spunea despre Burebista că a condus primul stat dac centralizat și independent. Destul de puţin cunoscut din sursele antice pentru a afirma cu certitudine acest lucru, personajul s-a dovedit totuși remarcabil. Dion din Prusa amintea, în pragul războaielor lui Traian cu Decebal, de asediul îndelung și de cucerirea cetăţii Olbia de către regele get, Strabon îi atribuise un adevărat imperiu și o reformă politico‑religioasă care deschidea calea către nesfârșite speculaţii. O inscripţie grecească de la Dionysopolis, repede devenită celebră, îl numea pe Burebista „cel dintâi și cel mai mare dintre regii Traciei“ și amintea de tratativele pe care acesta le dusese, prin intermediul grecului Acornion, cu Pompeius Magnus în pragul confruntării finale a acestuia cu Caesar. Există diferite variante ale numelui acestui mare lider al dacilor. De exemplu, Strabon, în Geographia, îl numeşte Burebistas sau Boirebistas, în timp ce Iordanes îi spune Buruista. Mai este cunoscut şi sub numele de Barabista în inscripţiile greceşti. Existenţa sa pe teritoriile dacice este dovedită de câteva izvoare istorice antice. Totodată geograful grec Strabon îi atestă clar şi apartenenţa etnică „Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său”, scria grecul. Totodată, istoricii precum Constantin C. Giurescu sau Dinu Giurescu arată că Burebista a fost din neam nobil, devenind la rândul său căpetenie asupra tribului său. Se bănuieşte că era stăpân peste neamul burilor din câmpia munteană şi că îşi avea centrul puterii la Argedava şi în niciun caz în zona Orăştiei.

„Capitala acestei mari stăpâniri a fost oraşul Argedava. Nu se ştie precis unde era situat; se banuieşte însă că în sudul sau în sud-vestul Carpaţilor. Unii l-au identificat cu Arcidava, în Banat, alţii l-au aşezat pe râul Argesos (Argeşul) cu al cărui nume seamănă“, scria Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor“. Nu se ştie cum a reuşit Burebista să devină rege, dintr-o căpetenie regională şi un şef al tribului burilor. Şi mai ales nu se ştie cum a reuşit să îngenuncheze numeroasele triburi războinice ale dacilor şi geţilor. Cert este că a făcut-o. A reuşit aşa cum arată izvoarele antice să unească sub sceptrul întreaga lume geto-dacică devenind una dintre cele mai mari căpetenii tracice şi un rege barbat care dădea fiorii marilor puteri ale antichităţi în regiunea central, est şi sud europeană. „Regele Buerebista ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia, şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunăre”, se arată într-o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic) pusă în anul 48 ÎHR. De altfel aceeaşi inscripţie arată o realitate interesantă. Burebista este de fapt un „prinţ moştenitor” al unui alt mare tarabostes care băgase frica inclusiv în greci.

Documentul amintit spune că un oarecare diplomat grec Acornion fusese trimis în trecut la tatăl lui Burebista. Diplomatul din Dionysopolis trebuia să-l convingă pe puternicul tarabostes din Muntenia să cruţe cetatea grecească. Acornion va rămâne şi în slujba lui Burebista, fiul acelei căpetenii a burilor. Dacă nu se ştie cum ajunge la putere Burebista, se ştie însă că unind triburile geţilor şi dacilor devine un lider cu o formidabilă putere militară. Strabon spune că avea peste 200.000 de războinici. Pentru mulţi istorici pare o cifră exagerată, pentru alţii reprezintă însă o realitate. Cert este că Burebista stăpânea peste triburi cu războinici feroce, „înrăiţi” aşa cum arată Strabon şi pe care i-a aruncat asupra Europei Centrale şi de Sud. Căpetenia Burebista face legea asupra grecilor, celţilor şi pustieşte cumplit Europa în câteva campanii de jaf. În primul rând ca orice tarabostes din câmpia munteană a visat la bogăţia cetăţilor greceşti de pe malurile Mării Negre. Întâi îi scapă pe greci de romani, apoi îi supune. Între 71 şi 61 ÎHR cetăţile greceşti, o parte din ele cel puţin erau sub stăpânire romană. În 73 îHR Histria se revoltă şi cu ajutorul lui Burebista îi alungă pe romanii conduşi de guvernatorul Antonius Hybrida.

După aceea cetăţile greceşti i-au dat ascultare lui Burebista, sporindu-i puterea dar şi averea. „Oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Negre ascultau de Buerebista; şi nu numai cele de pe ţărmul astăzi românesc, care, mai înainte,între 71-61 înainte de Christos fuseseră stăpânite efectiv de romani; dar şi unele de la sud de Balcani cum au fost Mesemvria şi Apollonia”, scria Constantin C. Giurescu. Mai mult decât atât aflăm din documentele antice că Burebista şi-ar fi aruncat războinicii asupra întregii Europe: „Trecea neînfricat Istrul şi prăda Thracia până în Macedonia şi Illyria”, spune acelaşi Strabon. Cel mai mult au avut de suferit din cauza lui celţii. Deşi neamurile celtice erau de temut în Europa antică războinicii lui Burebista au ras de pe faţa pământului triburi întregi. „A pustiit astfel pe celţii care se amestecau cu tracii şi illyrii, iar pe boiii, care se aflau sub ascultarea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a şters de pe faţa pământului”, spune Strabon. Totodată i-a nimicit pe scordisci, un alt trib celtic şi a pustiit până în Europa centrală, ajungând să bată inclusiv câteva triburi germanice. Totodată însăşi Iulius Caesar vorbeşte despre celţii terorizaţi de daci care încercau să scape de furia lor. Strabon în special arată că Burebista era temut de romani.

În plus, datorită puterii sale, Burebista se implică şi în politica romană. Prin intermediul lui Acornion încheie un tratat cu Pompei în timpul războiului civil cu Iulius Caesar. Căpetenia barbară se oferea să-l sprijine militar pe Pompei. Războinicii daci ajung însă prea târziu, iar Pompei este înfrânt. Iulius Caesar pregătea un război cu dacii. Nu a mai apucat, fiind asasinat în 44 ÎHR. Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi Burebista, ucis de ai săi, probabil de căpetenii din zone îndepărtate nemulţumite de faptul că trebuiau să dea ascultare lui Burebista.