brexit_15
Brexit. Comisia Europeană, după negocieri: Drepturile cetățenilor UE din Marea Britanie vor rămâne aceleași
8 decembrie 2017
steag-ue
Martin Schulz propune constituirea Statelor Unite ale Europei până în anul 2025
8 decembrie 2017

Europarlamentarul Daniel Buda a dus problemele primarilor din România în fața decidenților de la Bruxelles

daniel_Buda

Europarlamentarul Daniel Buda a expus problemele primarilor din România în dezbaterea Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European și în schimbul de opinii cu Corina Crețu, comisar pentru politica regională.
“Câteva chestiuni pe care le-am identificat în urma discuțiilor de săptămâna trecută. Am avut o întâlnire la Cluj cu peste 1000 de primari si consilieri locali și o bună parte din problemele pe care le-am discutat s-au concentrat evident pe absorbția fondurilor europene unde știm bine că suntem deficitari în țara noastră. Din păcate, am identificat, dincolo de procedurile stufoase pe care trebuie să le parcurgă și alte aspecte pe care și domnul Miltenburg le-a subliniat, care fac destul de îndepărtată accesarea aceasta a fondurilor europene pentru comunitățile locale.

Spre exemplu, în primăria orașului Sighet, deși are o populație de peste 35000 de locuitori, nu au reușit să acceseze nicio resursă financiară prin care să modernizeze spitalul din această comunitate. Vă mărturisesc că am încercat și eu, am vorbit cu o serie de firme de consultanțe pe care le-am rugat să identifice o axă de finanțare prin care acest spital să fie modernizat și nu am identificat nicio axă.

În al doilea rând, există surse financiare în ceea ce privește creșterea eficienței energetice la diverse clădiri publice. În același timp, există o condiționalitate ca acele clădiri să fie racordate la sistemul public de încălzire. Știți foarte bine că în zona rurală nu există un sistem public de încălzire. Practic, acest program se adresează unui număr foarte restrâns de beneficiari.

Nu în ultimul rând, o chestiune care mă preocupă foarte tare și în această Comisie, dar și în Comisia AGRI. Suntem preocupați de ceea ce înseamnă prevenirea depopulării zonelor greu accesibile. Legat de posibilitatea de introducere de apă si canalizare, pe măsura 7.2. este în România. În același timp, primarii s-au plans că nu pot accesa această măsură deoarece există o condiționalitate de a avea minim 2500 de locuitori în acel u.a.t. Dumneavoastră știți foarte bine că în România nu avem o reformă administrative făcută din ‘68 încoace. Avem câteva sute de u.a.t. care sunt sub 2500 și practic, deși această axă se adresează prevenirii depopulării acelor zone, iată că nu le putem da instrumente la îndemăna pentru a ține locuitorii în acele zone. Aici este o chestiune care ar trebui să fie rezolvată pentru că altfel, repet, acești bani deși sunt puși la dispoziția u.a.t., iată că ei nu pot să fie folosiți, și mai departe, acele comunități se vor depopula”, a precizat europarlamentarul Daniel Buda.

Comisarul european Corina Crețu a subliniat în intervenția sa faptul că în acest exercițiu financiar, România, dar și alte state membre au debutat într-un ritm mai scăzut, ceea ce obligă pe toți cei responsabili să sporească eforturile astfel încât să profite de șansa oferită. De asemenea, doamna comisar a menționat faptul că instabilitatea politică reprezintă unul dintre obstacolele majore în dezvoltarea prin accesarea fondurilor europene. Schimbările constante de miniștri la nivelul Ministerului Transporturilor au afectat grav atragerea fondurilor în acest domeniu crucial pentru România.

”România termină exercițiul finnaciar 2007-2013 undeva la 89%-91% rata de absorbție. Cei mai mulți bani se pierd în transporturi, iar România din păcate este țara cu cea mai mare pierdere în domeniul transporturilor.

În exercițiul financiar actual, a debutat, nu numai România, dar și alte state membre într-un ritm mai scăzut, ceea ce obligă pe toți cei responsabili să sporească eforturile astfel încât să profite de șansa care li se oferă. Din păcate, instabilitatea politică este un impediment în acest lucru. Eu sunt în al treilea an de mandat, al patrulea guvern, al șaselea ministru al transporturilor, deci din acest punct de vedere, stabilitatea ar fi esențială, cel puțin în acest domeniu unde este nevoie de expertiză. Am fost cu toții mulțumiți pentru că au fost acreditate autoritățile de management, am început să primim facturi, vom continua să așteptăm contracte majore care vor absorbi banii. Următoarea vizită oficială va fi în 18-19 decembrie unde sper că vom putea semna cu domnului ministru o serie de contracte.

(…) Cel puțin, în România, 20% din Programul Operațional Regional, adică peste 1,2 miliarde de euro sunt gestionate de oraș.

Pe de altă parte, în legătură cu problemele specifice pe care le-ați ridicat, cred că voi putea da mai multe detalii după ce mă voi consulta cu serviciile mele. În domeniul sănătății, din câte știu sunt 500 de milioane de euro. Doar 150 de milione sunt deja marcate pentru cele 3 spitale regionale. Haideți să vedem dacă spitalului din Sighet poate folosi această axă, dar toate depind de Ministerul Fondurilor europene. În România, din păcate nu lucrăm ca în Germania sau Franța, să lucrăm direct cu regiunile. Personal, cred că actuala structură îngreunează foarte mult lucrurile. Vreau să vă spun că în ciuda greutăților de la început, pentru că în România, o regiune înseamnă 8 președinți de Consilii Județene, 8 primari reședinșță de județ, începe să fie totuși un succes acest proiect pentru Nord și Nord-Vest.

Chiar în aceste zile, o echipă de experți de la Comisie, de la Banca Mondială sunt la Piatra Neamț pentru a discuta cum pot pune în practică proiectele care au fost deja selectate și în ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, am avut două proiecte pilot, unul în Polonia, unul în România, în Polonia s-au alocat 1 milion de euro, în România am reușit să ajungem la un acord cu doamna Rovana Plumb și a schimbat POR astfel încât a dedicate încă 50 de milioane de euro pentru acest program. Deci practic acest parteneriat care nu este cu tradiție în unele țări, iată că pentru regiunile din Nord și Nord-Vest, încep să se realizeze proiecte.

În legătură cu creșterea eficienței în zona rurală, vreau să vă spun că această condiție de peste 2500 de locuitori nu este o condiție a UE. Domnule Buda, eu am fost în Cluj în satul natal. Vreau să vă spun că după 10 de minute de grindină, am rămas fără apă și fără curent, ceea ce mi se pare inadminisibil pentru acest secol în UE. Am ieșit din sat și om de om îmi spunea, doamna comisar, vorbiți de apă. Nu este posibil așa ceva, tocmai de aceea, cele mai multe proiecte de infrastructură au fost cele legate de apă și canalizare. Oamenii încă mor în România din cauza lipsei apei potabile de calitate. Vreau să vă asigur că și pentru mine este o prioritate. Știu foarte bine câți tineri pleacă din zona rurală. Vorbesc de un sat unde media de vârstă este de peste 75 de ani. Sunt tineri care vin doar la cimitir o dată pe an.

Din acest punct de vedere, am o discuție permanentă cu autoritățile naționale și locale, dar repet, depinde și de primării și de autoritățile administrative. Sunt de acord cu dvs. că trebuie să facem ceva pentru a popula aceste zone. Am spus de la început că avem o contradicție în legislația noastră, vorbim de aglomerări urbane care sunt foarte importante pentru că acolo avem peste 80% din populație, dar riscăm să avem țări goale. Am o discuție permanentă cu comisarul Hogan să încercăm să folosim și fondul pentru dezvoltare rurală pentru dezvoltarea satelor pentru că în opinia mea, acest fond nu este destinat doar pentru fermieri, ci și pentru a ajuta statele să se dezvolte.“, a răspuns Corina Crețu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *