MjMxZGI0ZjBiZDM2MWVmYWI3OWIxY2RmNzliZTY=.thumb
Laura Codruța Kovesi: ”Corupția poate fi învinsă, nu abandonați!”
9 iulie 2018
cristian_danilet_scoala_altfel_4_0
Judecătorul Cristi Danileț explică decizia președintelui de revocare a șefei DNA
9 iulie 2018

Fetindia: Drumul lavandei de la cultură la produs finit

IMG_20180707_160158

Lavanda nu crește pe internet și produsele din lavandă nu sunt făcute din fotografii photoshopate. Lavandamania care a cuprins în ultimii ani România are în spate o mână de producători care se luptă, în condiții nu întotdeauna prielnice, să dezvolte o cultură care prinde. Este și dezideratul de la care a pornit familia Dârjan din Fetindia atunci când au organizat, sâmbătă, pe plantația de lavandă proprie, o sărbătoare a lavandei –  drumul de la cultură la produsul finit.

 

De veghe în lanul de lavandă

 

Fetindia este unul dintre cele mai pitorești sate din județul Sălaj, cu case cocoțate pe înălțimile Meseșului, pierdute printre pomi fructiferi, și cu drumuri înguste care șerpuiesc ca o miniatură a Transfăgărașanului. Dincolo de biserică ai gândi că rămâne doar pădurea, însă după o potecă răcoroasă printre copaci și după ce ai aruncat un ochi după hribe, dai de o costișă cultivată de către săteni. Acolo familia Dârjan, cu fața spre soare, au înființat în 2014 propria cultură de lavandă. A fost printre primele culturi de lavandă din țară, un adevărat pionierat pe aceste meleaguri. Proaspăt reveniți din Italia, Cristina și Adi au investit tot ce aveau în cumpărarea terenului și a butașilor de lavandă. Au început cu 60 de ari, au pornit cu o sapă și multă ambiție, transpusă în muncă grea. După trei ani au deja două hectare și jumătate de lavandă, la Fetindia și la Zimbor, și se numără printre cele mai importante afaceri cu lavandă din țară. Cât au investit? Toți banii făcuți în 15 ani de Italia și mulți alții după aceea. ”La 150.000 de euro ne-am oprit din a-i mai socoti”, mărturisește Adrian Dârjan. Pentru că nu s-au limitat doar la a cultiva lavanda și a o valorifica drept materie primă. Au investit în utilaje pentru a putea extinde producția, dar au mers și pe crearea lanțului care presupune livrarea produsului finit la consumator. Așa că familia Dârjan distilează lavanda produsă pentru a obține uleiul esențial pe care îl folosesc la zeci de produse cosmetice și alimentare: săpunuri, creme, șampon, geluri de duș, chiar și biscuiți, ciocolată, înghețată și dulcețuri cu lavandă. Toate acestea împachetate comercial, astfel încât să nu poți rezista tentației de a achiziționa fie un produs decorativ, fie un cadou înmiresmat.

 

De la butaș la produs finit

 

Câmpul cu lavandă de la Fetindia e o încântare pentru ochiul vizitatorului. Însă dincolo de efectul estetic, Adrian Dârjan a vrut să arate vizitatorilor și ce presupune producția de lavandă. De la îngrijirea și creșterea butașilor de lavandă, la cultivarea plantei care se poate face manual sau mecanizat, prin tunderea cu cositoare, transportatul acesteia la depozit și distilarea plantei pentru a se produce uleiul esențial valoros. Pentru că, așa cum a arătat în demonstrația practică, 200-250 de kilograme de lavandă înseamnă între un litru și doi litri de ulei esențial.

”Depinde de soiul de lavandă pe care îl cultivi, depinde de momentul în care recoltezi planta și mai ales depinde de sol. La noi, solul este foarte sărac. A fost ambiția noastră să cultivăm lavanda în mod ecologic și un soi care nu produce mult ulei esențial, dar care este superior calitativ. Câteodată ne gândim că a fost o greșeală pentru că se întâmplă să scoatem numai un litru de ulei de lavandă dintr-o tură distilată, uneori însă scoatem doi litri, când avem o cultură mai bună. În medie, obținem 1,6-1,8 litri la distilarea a 200-250 kg de plantă”, povestește Adrian Dârjan.

Anul trecut a ajutat și alți producători de lavandă să-și distileze producția de lavandă și atunci a văzut cât de important este să ai un sol bun. ”Am avut producători de lavandă din sud și producători din Satu Mare care, pe același soi, au obținut cantități diferite de ulei. Cei din sud au obținut chiar și cu un litru de ulei mai mult decât cei din Satu Mare, iar singura explicație ar fi solul. Domnul ministru Tabără, care a fost la evenimentul nostru, cum a văzut solul ne-a și spus ce lipsește pentru a îmbunătăți cultura. Însă am mers pe cultura eco și avem certificare de producție bio, astfel că ne descurcăm cu ce ne oferă pământul”, mai spune Adrian Dârjan.

Iar anul acesta, pe lângă neajunsurile cauzate de sol, s-au adăugat și efectele vremii capricioase. Faptul că vremea s-a încălzit foarte devreme, apoi a urmat o perioadă de ploi reci, au afectat dezvoltarea plantelor. În consecință, nici cultura de lavandă nu a fost atât de bogată ca anul trecut.

 

Coșul cu Lavandă

 

Cultura propriu-zisă, urmată de distilare, are ca finalitate produsul cu parfum de lavandă. La Fetindia, pe drumul principal, familia Dârjan a construit o hală și un show-room pentru propria producție: Coșul cu Lavandă. Aici, imaginația unui decorator sau a unui cosmetician se află în elementul său. Zeci de produse decorative, de la veselă la biciclete și lumânări sau aranjamente cu lavandă se lăfăie spre desfătarea ochiului și a mirosului. Nu lipsesc produsele cosmetice și nici cele alimentare, de pe fiecare raft îmbiindu-te borcănele cu miere, dulcețuri, ciocolată sau biscuiți, toate purtând amprenta inconfundabilă a lavandei. Coșul cu Lavandă de la Fetindia a ajuns în magazine de profil, participă la târguri de produse peste tot în țară și se conturează încet-încet ca un brand sălăjean de produse bio de calitate. Ca afacere de familie care consumă energie, timp și bani, înseamnă și multe bucurii pe care le aduce celor doi soți.

 

Culturi complementare de aluni, nuci și cireși aduși din Italia

 

Odată cu cultura de lavandă de la Fetindia, familia Dârjan a înființat și livezi de aluni, nuci și cireși aduși din Italia și pe care i-a aclimatizat. Cresc mai greu, pentru că au mers tot pe zona de cultură ecologică, deși spun că subvenția pentru acest tip de cultură nu le face rentabilă afacerea. Au 60 de ari de aluni, 2,5 hectare de nuci, la care au adăugat 150 de bucăți de cireși pentru a testa dacă pot fi aclimatizați. Randamentul, în lipsa tratamentelor chimice, e mai mic comparativ cu producătorii de același tip care nu s-au certificat bio. Însă până și cireșii au început deja să fructifice, iar anul acesta au făcut deja dulceață de cireșe cu lavandă. Aici mai au de așteptat până să atingă potențialul maxim, însă sunt tineri și au răbdare.

 

Sărbătoare câmpenească pentru o cultură de tip nou

 

Cristina și Adrian Dârjan au vrut să arate tuturor celor interesați de lavandă ce înseamnă să fii producător adevărat. Sâmbătă, 7 iulie, au organizat în capătul câmpului de lavandă o adevărată serbare câmpenească la care au chemat și alți producători sălăjeni, și nu numai. Muzica populară a răsunat pe dealurile împădurite ale Fetindiei, chemând oamenii la sărbătoare. Nici chiar familia Dârjan nu s-a așteptat ca sărbătoarea lor să adune atâta lume. Și cum le stă bine unor gazde, Dârjenii și-au așteptat oaspeții cu 1.800 de sarmale, 15 kg de înghețată cu lavandă, vin de la Silvania din Șimleu și brioșe aromate cu lavandă. Alături au fost standuri cu miere, artizani cu costume populare, pălincari din Fildu și Bobota, dar și promotoarea cânepii –  Leontina Prodan. Oaspete de seamă a fost Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care sprijină orice inițiativă antreprenorială rurală cu sfaturi de specialitate și cu prezența sa. S-a bucurat alături de producători și de participanți la sărbătoarea lavandei de la Fetindia, așa cum a făcut-o și în trecut la sărbătoarea cânepii de la Gâlgău Almașului.

Pentru familia Dârjan, a fost primul eveniment de acest fel pe care l-au găzduit. Ar vrea să-l facă anual, mai ales acum, când au văzut că există interes din partea publicului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *