Iohannis: „Sunt riscuri ca liniile de separaţie să se adâncească în Europa“

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, la dezbaterea „Uniunea Europeană între dezintegrare şi reformare. Contribuţia României la consolidarea construcţiei europene”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL.

„Titlul dezbaterii de azi surprinde miza reflecţiilor actuale din Uniunea Europeană, aflată la un moment de răscruce. Tot mai des vorbim despre o criză identitară, o criză a valorilor, de leadership sau despre efectele încă prezente ale crizei economico – financiare. Pe agenda Uniunii Europene se află astăzi mai multe probleme decât în oricare alt moment din existenţa sa. Toate aceste probleme sunt complexe și cer răspunsuri pe măsură: fenomenul migraţiei, Brexit-ul, problemele din zona euro, populismul, situaţia de securitate – și internă, şi externă – şi reapariţia sau accentuarea, pe acest fond, a unor tendinţe centrifuge sau clivaje în cadrul Uniunii, între Est și Vest, între Nord și Sud. Suntem în faţa unor provocări cruciale privind viitorul proiectului european. Referendumul din Marea Britanie, din iunie, a generat un moment fără precedent în istoria Uniunii, în care un stat membru decide să părăsească Uniunea, ceea ce a adăugat incertitudine la acest tablou deja complicat. Totuşi, nu trebuie să privim Brexit-ul ca pe un declanşator al dezintegrării Uniunii. Este o provocare importantă, dar o vom depăşi dacă rămânem uniţi şi angajaţi să recâştigăm încrederea cetăţenilor din țările noastre. Este adevărat că sunt riscuri ca diferenţele și liniile de separaţie să se adâncească în Europa. Am văzut, din păcate, că mesajele populiste, xenofobe sau radicale au prins teren, în multe părţi din Europa şi, cum am văzut recent, nu numai în Europa. Cu cât aceste voci vor avea câștig de cauză, cu atât crește riscul unei Uniuni mai fragile, divizate și traversate de linii de demarcaţie artificiale, cu zone mai bine integrate politic, economic, securitar şi zone periferice. O astfel de Uniune nu poate fi un actor credibil nici pentru cetăţenii săi, nici în raport cu vecinii săi și nici în competiţia globală. Pentru România, nu există altă alegere decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni solidare și puternice. Numai o astfel de Uniune poate fi performantă în acţiunea sa internă și externă, și poate răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi, inclusiv ale celor români. O Europă mai solidă şi unită oferă perspective mai bune de dezvoltare pentru statele membre, pentru cetăţenii săi. De aceea, e nevoie de mai multă coeziune, de o agendă pozitivă, de continuarea procesului de integrare, de instituţii europene solide, care să acţioneze în interesul tuturor statelor membre şi al cetăţenilor europeni. Este clar că singuri, la nivel naţional sau chiar la nivel regional, nu putem găsi cele mai bune soluţii. Soluţiile eficace în Europa nu pot fi cele de mică anvergură, ci doar cele motivate de mize care privesc interesele noastre comune, ale fiecărui stat membru și ale cetăţenilor săi, și ale Uniunii în întregul său. Uniunea Europeană a știut, de-a lungul timpului, să depăşească fiecare criză, să se reconstruiască și să se reinventeze cu succes, pentru că fundaţia sa este solidă, iar principiile şi obiectivele care au inspirat crearea sa îşi păstrează relevanţa şi astăzi. Aceste principii şi obiective, adică prevenirea conflictelor prin adâncirea cooperării, în baza intereselor, valorilor și a unei viziuni comune de integrare, își păstrează neștirbită forţa de model şi acum, în acest proces de reflecţie privind viitorul Uniunii. Este evident pentru noi toţi că este nevoie de o redefinire a proiectului european. Obiectivul care ghidează România în acest proces este acela al unei Uniuni mai pragmatice şi coerente, mai flexibile şi care îşi respectă principiile şi valorile fundamentale. România are oportunitatea şi resursele de a se situa în centrul dezbaterii europene și de a contribui activ la revigorarea proiectului european. Poziţionarea noastră este limpede – susţinem consolidarea proiectului european și dorim să fim parte a nucleului de integrare al Uniunii. Pentru noi, continuarea integrării la nivelul Uniunii Europene rămâne un obiectiv strategic, strâns legat de dezvoltarea noastră pe termen lung. Suntem convinși că proiectul european poate progresa dacă vom susţine priorităţile strategice ale Uniunii. Acestea sunt, în viziunea României, securitatea internă şi externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, şi consolidarea Pieţei Interne a Uniunii. Nu vrem paşi înapoi de la ceea ce am realizat deja și de la acele politici care asigură fundamentul Uniunii. Din contră, vom continua să susţinem respectarea celor patru libertăţi fundamentale, mai ales în contextul Brexit, aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro. De asemenea, vom susţine continuarea politicii de extindere, ca și implicarea activă în punerea în aplicare a politicii de vecinătate a Uniunii. O Uniune mai puternică înseamnă şi o Uniune mai transparentă, cu proceduri suple și procese decizionale legitimate democratic, și mai aproape de cetăţeni. Trebuie îmbunătăţită funcţionarea instituţiilor europene și interacţiunea lor cu autorităţile naţionale, dar și cu cetăţenii. Este necesar să comunicăm mai bine despre Europa, să reamintim avantajele, deseori uitate sau considerate de la sine înţelese, ale apartenenţei la Uniune. Europa este a tuturor cetăţenilor săi. Trebuie depășită acea viziune contraproductivă a unei Europe a „elitelor”, separată de cetăţenii săi, cu proceduri excesiv de birocratice și opace”, a subliniat Iohannis.