

Existența unor dificultăți majore în procesul de absorbție a fondurilor europene nu mai este o noutate pentru nimeni. Din păcate, această ineficiență a pus în pericol însăși existența Politicii de Coeziune deoarece statele importante care contribuie la bugetul UE se întreabă care este scopul acestor fonduri destinate unor țări precum România, dacă acestea nu sunt accesate.
Pentru a evidenția poveştile de succes ale Uniunii Europene și pentru a aduce mai multe exemple pozitive despre utilizarea fondurilor europene, europarlamentarul Daniel Buda, împreună cu alți 8 membri ai Comisiei de Dezvoltare Regională din cadrul Parlamentului European, a lansat acțiunea „Let the stars shine”. România şi Olanda, ţara organizatoare, au avut cel mai mare număr de exemple de succes prezentate în cadrul acţiunii desfăşurate în luna iunie, la Parlamentul European de la Bruxelles. Din totalul de 41 de proiecte de succes prezentate, România a avut șase. Au fost premiate Municipiile Cluj-Napoca, Oradea și Alba Iulia. Cei trei poli de creștere administrați de cei trei primari, Emil Boc, Ilie Bolojan și Mircea Hava au salvat absorbția fondurilor europene și politica de coeziune din România.
Emil Boc a fost premiat pentru patru proiecte majore
Dacă din totalul de 41 de proiecte de succes prezentate, România a avut șase, patru dinrte acestea au fost implementate în Cluj-Napoca de către administrația Boc: Modernizarea sistemului educațional și medical din Cluj-Napoca, cu o valoare care depășește 20 milioane de euro; Modernizarea și extinderea sistemului de transport public din Cluj Napoca- e-ticketing și cotația de biciclete, cu o valoare totală de peste 7 milioane de euro; Investiții în modernizarea liniei de tramvai și reabilitarea spațiului public din Cluj-Napoca, în valoare de 32 milioane euro și Reabilitarea monumentului vechi de casino și a Parcului Central Simion Barnuțiu din Cluj, cu o valoare care depășește 4 milioane de euro.
Grupul PPE din cadrul Parlamentului European l-a invitat l-a invitat pe primarul Emil Boc la Bruxelles pentru a-i înmâna o diploma de recunoaștere a eforturilor acestuia în atragerea de fonduri europene pentru orașul pe care-l administrează.
E-ticketing și biciclete la Cluj-Napoca
Sistemul de ticketing pe mijloacele de transport în comun, functional în Cluj-Napoca, a fost pus în funcțiune prin proiectul european „Modernizarea și extinderea sistemului public de transport în comun în Zona Metropolitană Cluj – etapa I” (2015). Este vorba despre modernizarea a 87 stații de transport public călători existente în municipiu și alinierea acestora la standardele internaționale în domeniu (din punct de vedere al parametrilor tehnici și operaționali), în vederea asigurării unui grad mai mare de confort și siguranță; realizarea unui design atractiv al stațiilor și dotarea acestora cu bănci, coșuri de gunoi și panouri de afișaj. De asemenea, asigurarea iluminatului în 35 din stațiile modernizate, în vederea asigurării unui trafic sigur si eficient, montarea de panouri de afișaj ce furnizează informații legate de timpul estimat de sosire în stație a mijloacelor de transport în comun (74 de panouri). Proiectul a mai vizat creșterea confortului călătorilor prin implementarea tarifării orare și posibilitatea folosirii titlurilor de călătorie pe orice mijloc de transport în comun și pe o anumită perioadă de timp, indiferent de traseul parcurs, precum și montarea unui sistem automat, non-stop, de eliberare a legitimațiilor de călătorie; amplasarea în zonele cu un flux important de călători a 61 de automate pentru eliberarea legitimațiilor de călătorie non-stop; amplasarea a 136 de validatoare a legitimațiilor de călătorie în stații și a 327 de validatoare în mijloacele de transportî comun. Mijloacele de transport în comun sunt dotate cu validatoarele duale care interacționează cu cardurile contactless ale călătorilor și cu biletele de hârtie, precum și cu computerele de bord, care stochează oferta tarifară și funcționează ca o memorie tampon pentru validatoare până la punctele de descărcare date situate la capete de linii, unde datele colectate pe traseu sunt introduse în sistemul automat. Aparatele sunt monitorizate și supravegheate video. Valoarea totală a proiectului a fost de 33.679.814,16 lei cu TVA, din care 25.721.237,74 lei au fost bani europeni.

Reţeaua de staţii self-service de închiriere de biciclete reprezintă o alternativă la transpor tul în comun, folosirea bicicletelor fiind încurajată şi prin faptul că serviciul este gratuit. În cadrul proiectului u fost amenajate şi reţele coerente şi funcţionale de piste şi trasee pentru biciclişti în lungime totală de 59,75 km din care 15,45 km de piste noi. Acest proiect european permite oricărui clujean să ajungă rapid din orice punct către destinația dorită cu ajutorul bicicletei, în cel mai scurt timp şi fără să dăuneze mediului înconjurător. Valoarea proiectului a fost de 17.646.598,87 lei din care 13.417.130,56 lei suma nerambursabilă solicitată.
Linie de tramvai modernizată
Cluj-Napoca a fost primul oraş din România care a accesat fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea liniei de tramvai, pe o lungime de 26,6 kilometri. Contractul de execuţie s-a semnat la 15 iunie 2011, iar primul tronson reabilitat – cartierul Mănăştur – Gară, în lungime de 11,5 kilometri a fost dat în funcţiune în 6 iunie 2012. În august 2015 a fost deschis circulaţiei transportului în comun cel de-al doilea tronson, în lungime de 15,1 kilometri, Gară – Bulevardul Muncii. În completare s-a accesat un alt proiect cu finanţare europeană privind reabilitarea tramei stradale pe acest traseu aferent liniei de tramvai în sumă de 20 de milioane de euro, prin care s-au asfaltat toate străzile de pe traseul liniei de tramvai, la care se adaugă reabilitarea a patru poduri.

Restaurarea ansamblului monument istoric Parcul Central „Simion Bărnuţiu” şi Cazino din Municipiul Cluj-Napoca
„Restaurare ansamblu monument istoric Parcul „Simion Bărnuțiu” și clădirea Cazino s-a realizat printr-un proiect finanțat din fonduri Europene prin POR 2007-2013. Reabilitarea parcului a vizat lucrări de refacere a aleilor și a zonelor de acces în parc, delimitarea și reamenajarea spațiului verde al parcului, plantarea de gard viu, amplasarea de bănci, cismele de apă potabilă, coșuri de gunoi, indicatoare, panouri de afișaj și stâlpi de limitare auto, amenajarea de podețe și reabilitarea rigolelor de scurgere. În ceea ce privește clădirea Cazino, aceasta a fost restaurată, modernizată și transformată în pavilion expozițional, în incinta căreia au loc diverse manifestări culturale, recitaluri muzicale, diverse expoziții etc.
