Ministrul Justiției cere revocarea șefei DNA

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Ministrul Justiției a prezentat un raport despre carea susținut că nu este o evaluare a DNA, ci a managementului acestei instituții. În raportul de 36 de pagini, ministrul a scris un adevărat rechizitoriu împotriva șefei DNA.

Iată câteva dintre acuzațiile aduse de ministrul Tudorel Toader:

”Am reținut o situație fără precedent la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Într-un singur an de zile, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte de natură instituțională, în care CCR a circumstanțiat în mod ferm competența DNA, în două dintre acestea sancționând comportamentul procurorului șef al DNA. În sine, constatarea unui singur conflict de natură constituțională, nu are, de unul singur, temeiul revocării unui șef al unei instituții (…) Concluziile sunt în mod evident diferite atunci când încălcarea constituției devine una sistematică. În mai puțin de jumătate de an, de la publicarea deciziei 68/2017, DNA prin intermediul conducerii acesteia a fost din nou chemată în fața CCR. Așadar trei conflicte de natură instituțională într-un singur an”

”E un bilanț semnificativ. CCR a spus că numărul deciziilor prin care se constată conflict de natură constituțională între instituțiile statului au fost de 13, dintr-un număr de 31 de decizii pronunțate. În 14 ani de când s-a introdus competența CCR de soluționare au fost constatate 13 conflicte, două constatate în 2017 și generate de către DNA, prin încălcarea limitelor de competență în raport cu CCR, Guvernul, Parlamentul.

O astfel de conduită echivalează cu oîncălcare gravă a separației puterilor în stat. Ministerul Public nu doar că depășește aribuțiile, ci își arogă atribuții ce revin puterii legislațitve sau CCR. Descinderi la Ministerul Justiției, audierea unui mare număr de martori, s-a creat un blocat în activitatea de legiferare. Astfel, Guvernul e blocat în activitatea sa de legiuitor. Ministerul Public nu are competența de a desfășura cercetare penală față de un act normativ adoptat de legiuitor. CCR a reținut că aceasta, în calitate de procuror șef al DNA a refuzat să dea curs celor 3 invitații și să se prezinte comisiei de anchetă și a dat un răspuns incomplet ce nu a dus la stabilirea adevărului. Și de această dată CCR a constata că prin refuzul de prezentare s-a creat un bloca ce a determinat Parlamentul să adopte o hotărâre pentru prelungirea activității comisiei. CCR a stabilit că prin conduita sa, procurorul șef al DNA înlătură orice colaborare cu Parlamentul, ci refuză să participe la lămurirea unui eveniment de interes public. A stabilit că nu respectă comportamentul loial, ci a avut și un impact social major, prezentând o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea elementelor cercetate.

CCR a statuat că rezuful procurorului șef de a se prezenta la comisia ce ancheta prezidențialele din 2009 e încălcată autoritatea Parlkamentului și e împiedicată desfășurarea activității sale și a atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare.

Prin decizia 757 din 2017, asupra cererii de soluționare a unui conflict de natură constituțională între Guvern și DNA, deși CCR nu a constata un conflict, a precizat, în considerente, care sunt obligatorii, că în DNA nu are competența de a începe urmărirea penală, ci are competența de a cerceta faptele de natură penală săvârșite.”

”Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar, contrar normelor deontologice ale magistraților. În realizarea angajamentului asumat de precedentul raport am solicitat efectuarea unei anchete a IJ la DNA. În raport se consemnează o serie de dificultăți întâmpinate de inspectori. S-a constat inclusiv încercarea de împiedicare de efectuare a anchetei prin toate mijloacele de către procurorul șef al DNA. sub acest aspect se relevă comportamentul discreționar și autoritar al procurorului șef al DNA.

Procurorul șef al DNA s-a implicat în anchetele altor procurori, fără a avea autoritate. Declarații publice de notorietate au relevat comportamentul excesiv de autoritar al procurorului șef al DNA. Se observă o supraveghere, o implicare asupra anchetei unui alt procuror al DNA”, a declarat Tudorel Toader, care a dat ca exemplu dosarul OUG 13 și înregistrările în care Kovesi recunoștea că acest dosar s-a făcut sub atenta sa supraveghere.

”Trecerea timpului nu a dus la îndreptarea acestui tip de comportament, ci a condus la o acutizare a acestui tip de comportament (…) S-a remarcat de către inspectorii IJ prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după impactul mediatic, ci, conform legii, se rezolvă în funcție de perioada în care au intrat în anchetă”

”Procurorul șef al DNA a invinovatit practic CCR punand pe seama deciziilor Curtii pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala. „Din acest motiv procurorii mai pot investiga doar faptele de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislatia primara. Reiese ca societatea ramane neaprata in fata unor astfel de practici, dupa de decizia CCR. Pe langa pierderile de milioane de euro, intreaga societate va privi cum cei cu functii publice vor urmari satisfacerea unor interese diferite de ale societatii”.A contestat Constituția, apreciind unilatera incriminarea unor fapte. A declarat că se teme de desființarea DNA, într-un interviu pentru BBC. La Euronews s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentara, acuzând politicienii și oamenii de afaceri că se opun procesului de curățare a uneia dintre cele mai corupte țări din UE. Afirmațiile sunt fără precedent și au afectat iremediabil imaginea României. S-a creat o imagine falsă a României și a statului de drept.”

Ce se întâmplă mai departe

Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat public că cere declanșarea procedurilor de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Procedura de revocare însă trebuie să primească avizul CSM, iar decizia finală este la președintele Klaus Iohannis.

Potrivit judecătorului Cristi Danileț, fost membru al CSM, pentru revocarea unui procuror șef trebuie să se îndeplinească  o serie de condiții.

”Motivele de revocare sunt următoarele trei:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (se descoperă că a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu aceasta, că are un interes personal în ocuparea funcției de conducere ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, că la data numirii nu avea vechimea minimă necesară);

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă (folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor), comportamentul şi comunicarea (comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere), asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale (capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă);

c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare (ceea ce implic sesizare adresată Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului la secția de procurori a CSM, aplicarea unei sancțiuni, judecarea recursului la ICCJ)”, spune judecătorul Cristi Danileț.