Motivele pentru care fiecare român trebuie să aprecieze Uniunea Europeană

De ce avem nevoie de Uniunea Europeană? Avem mai multe beneficii sau obligații de pe urma apartenenței noastre la blocul comunitar european? Într-o lume așa de zgomotoasă și rapidă, vocea mea se mai aude? Care sunt instrumentele utilizate pentrupunerea în practică a politicilor europene? Care sunt valorile susținute la nivelul Uniunii Europene? Care sunt drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni?

Toate acestea sunt întrebări legitime pentru fiecare european. Iar anul acesta, când sărbătorim 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, iar România aniversează încheierea primului deceniu de apartenență la această construcție socială, politică și economică, Reprezentanța Comisiei Europene în România a publicat o broșură cu „60 de motive pentru care fiecare român ar trebui să aprecieze Uniunea Europeană”.

Iată câteva dintre cele mai importante motive:

UE ocrotește diversitatea culturală: Ce au în comun Luxemburg și Sibiu? Ambele orașe au fost, în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, Capitale Europene ale Culturii. Iar în 2021, și Timișoara se va alătura acestei liste selecte de capitale culturale europene. Oricare dintre ele poate reprezenta chintesența culturii europene, și, timp de un an, fiecare este nava amiral a manifestărilor acesteia. Din 1985, Uniunea Europeană onorează unele orașe acordându-le titlul de capitală europeană a culturii. Scopul inițiativei este de a scoate în relief bogăția și diversitatea culturilor din Europa, de a impulsiona turismul și de a potența imaginea orașelor. De asemenea, europenilor li se întărește, prin această inițiativă, sentimentul de apartenență la un spațiu cultural comun. Pentru fiecare capitală europeană a culturii sunt prevăzute 1,5 milioane euro, care ajung sub forma unui premiu la orașele desemnate. Atena a fost prima Capitală Europeană a Culturii. În România, primul oraș românesc care a purtat acest titlul a fost Sibiu, în 2007, urmând ca Timișoara să fie capitală europeană în 2021. Capitalele Europene ale Culturii din 2017 sunt Aarhus, Danemarca, și Paphos, Cipru. Titlul este un prilej de a sărbători pe tot parcursul anului cu expoziții, festivaluri, teatru și muzică. Desemnarea oficială a orașelor are loc cu patru ani înainte. La început, în fiecare an exista o singură capitală a culturii, dar din 2001, datorită cererilor numeroase, sunt desemnate în general două orașe. Până acum, titlul a fost purtat de peste 50 de orașe europene.

UE interconectează Europa: Fie că se află la muncă, acasă sau pe drum, oamenii vor să își poată consulta mesajele primite pe e-mail sau să trimită repede o fotografie. Pentru aceasta au nevoie de o bună conexiune la internet, nu doar acasă sau la locul de muncă, ci și în spațiile publice. Mulți utilizatori de telefoane inteligente își doresc să dispună de conexiune la internet wireless și gratuită în spațiile publice. Comisia Europeană vrea să transforme acest vis în realitate și în septembrie 2016 a propus o inițiativă în acest sens. Până în 2020, principalele spații publice din orașele și satele europene urmează să fie prevăzute cu un acces la internet gratuit și ultrarapid. Este vorba de biblioteci, parcuri și clădiri publice. În acest scop, UE pune la dispoziție 120 milioane euro.

UE ajută tinerii să își găsească locuri de muncă: Nu este un secret că, peste tot în Europa, cei mai afectați de recenta criză economică au fost tinerii. De exemplu, în Grecia, aproape unul din doi tineri în vârstă de sub 25 de ani nu are un loc de muncă. Nici în Spania situația nu este cu mult mai bună. În Italia, peste unul din trei tineri sub 25 de ani este șomer. UE se mobilizează împotriva acestei situații, iar primele rezultate încep să apară. Chiar dacă politica din domeniul pieței forței de muncă este în primul rând în sarcina statelor membre, UE le sprijină în lupta împotriva șomajului. Reducerea șomajului în rândul tinerilor este una dintre primele zece priorități ale Comisiei Europene. În octombrie 2016, numărul de șomeri sub 25 de ani din UE era de 4,2 milioane. Rata de 18,4 % a șomajului continua să fie ridicată, chiar dacă era considerabil mai mică decât rata de vârf de 24 % atinsă în ianuarie 2013. În cadrul Garanției pentru tineret, statele membre ale UE s- au angajat în 2013 să înlesnească rapid reîncadrarea în muncă a tinerilor sub 25 de ani, și să îi pregătească pe aceștia pentru piața muncii. În termen de patru luni de la data la care au absolvit învățământul obligatoriu sau au devenit șomeri, acești tineri ar trebui să primească o ofertă de muncă, să fie admiși într-un program de ucenicie, să beneficieze de formare continuă sau să urmeze un stagiu. Pentru programele aferente, UE pune la dispoziție 6,4 miliarde euro până în 2018, iar această sumă urmează să fie mărită până în 2020 cu încă 2 miliarde EUR. Garanția pentru tineret a început să dea rezultate. Din 2013 până la sfârșitul anului 2016, numărul de șomeri tineri s-a diminuat cu 1,6 milioane, potrivit Comisiei Europene. În aceeași perioadă, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut de la 23,9 % la 18,5 %. Chiar dacă la sfârșitul anului 2016 mai existau 6,6 milioane de tineri care nici nu aveau un loc de muncă, nici nu se aflau într-un program de formare, numărul acestora a scăzut cu 900.000 în perioada menționată. Începând din ianuarie 2014, la proiectele desfășurate în cadrul Garanției pentru tineret au participat 14 milioane de tineri.

Un spațiu fără controale la granițe: Europenii au visat demult să poată călători într-o Europă unită fără controale la frontieră. În 1985 s-a ajuns la un acord cu privire la o Europă fără bariere, iar în 1995 acest lucru a devenit realitate. În urmă cu mai bine de 30 de ani, șase state au semnat în mica localitate luxemburgheză Schengen acordul cu același nume. În spațiul Schengen, punctele fixe de control la frontieră au fost eliminate. Călătorii care traversează frontierele nu mai trebuie să își prezinte pașapoartele și nu mai sunt controlați. Milioane de persoane fac naveta peste frontierele interne ale spațiului Schengen pentru a merge la lucru. În fiecare an, cetățenii europeni efectuează în total în jur de 1,25 miliarde de călătorii peste frontierele interne ale spațiului Schengen. Libera circulație a persoanelor este un drept al cetățenilor Uniunii Europene — una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene. Serviciile de poliție din UE conlucrează pentru a combate criminalitatea transnațională, printre altele în cadrul echipelor comune de poliție. Agenții din statele membre pot observa, urmări și aresta suspecți de cealaltă parte a frontierei. Ei își acordă sprijin reciproc prin intermediul unui sistem informatic care permite schimbul de date despre persoane date în urmărire sau despre automobile furate și arme: Sistemul de informații Schengen (SIS), un fel de listă electronică de căutare și de urmărire.

Cetățenii europeni pot locui și lucra oriunde în Uniune: În UE, fiecare poate alege unde dorește să locuiască, să lucreze, să înființeze o întreprindere, să se retragă la pensie sau să învețe. Europa oferă acel sentiment reconfortant de a te simți acasă oriunde, pentru că te poți stabili cu ușurință în oricare dintre statele membre ale Uniunii. Un cetățean al unui stat membru al UE este totodată și cetățean al Uniunii Europene, astfel că se bucură nu doar de drepturi fundamentale, ci și de libertatea de a alege țara în care dorește să lucreze, să studieze sau să își petreacă anii de pensie. Acest lucru este posibil datorită liberei circulații a lucrătorilor, libertății de stabilire și libertății de a presta servicii, care sunt consacrate în tratatele europene. Fiecare stat trebuie să acorde cetățenilor europeni din alte state ale Uniunii exact același tratament ca și propriilor cetățeni în ceea ce privește condițiile de muncă, asigurările sociale și impozitele. Orice cetățean european, deci orice cetățean român are dreptul de ședere oriunde în alt stat membru al Uniunii, până la trei luni, doar pe baza cărții de identitate sau a pașaportului. Pentru șederea pe o perioadă mai lungă, e suficient să se înregistreze ca rezident. Familia i se poate alătura, iar după o ședere legală de 5 ani, poate solicita reședință permanentă. Pentru a-și căuta un loc de muncă în altă țară a Uniunii, orice român poate petrece acolo până la șase luni. Pensionarii se pot stabili în orice țară din Uniune, având doar asigurare de sănătate și suficiente mijloace de trai. În prezent, peste 3,3 milioane de români locuiesc pe termen lung în alt stat membru, dintre cei peste 14 milioane de cetățeni ai UE care sunt în aceeași situație.

În Europa, călătoriile sunt ieftine: Dacă vreți să mergeți la Madrid sau să vă petreceți weekendul la Londra, vă puteți permite să călătoriți cu avionul pentru că prețurile au scăzut masiv în ultimii ani. Acest lucru se datorează concurenței dintre companiile aeriene, ca urmare a liberalizării introduse de Comisia Europeană. În plus, Bruxelles-ul a consolidat drepturile pasagerilor din transportul aerian. Piața zborurilor low-cost a luat naștere cu 20 de ani în urmă, chiar la inițiativa Comisiei Europene. În 1987, UE a inițiat liberalizarea transportului aerian și a încurajat concurența. Astăzi, orice companie aeriană din UE are acces pe piață și poate să-și stabilească prețurile în mod liber. În întreaga Europă, companiile aeriene și aeroporturile concurează între ele, astfel că orice companie poate oferi zboruri pe oricare rută din UE. Efectul a fost enorm: prețurile au scăzut masiv. Conform Comisiei Europene, 90 % din totalul pasagerilor au ajuns să călătorească cu bilete mult mai ieftine decât în 1993. Numai între 1992 și 2000, prețurile biletelor pentru rute intraeuropene au scăzut cu 41%.