Reforma bugetului după 2020 trebuie să corespundă ambițiilor viitoare ale UE

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru  buget au stabilit poziția pe care o vor susține pentru negocierea următorului exercițiu financiar pe termen lung al UE, care ar trebui să finanțeze noi priorități, precum și să reducă deficitul după plecarea  Regatului Unit.

Comisia pentru buget a adoptat joia trecută două rapoarte privind aspecte legate de cheltuielile și veniturile  următorului cadru financiar multianual (CFM), care se aplică începând cu anul 2021.

Cheltuielile din următorul exercițiu financiar

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Buget doresc ca bugetul UE să reflecte un proiect politic și o strategie pe termen lung pentru o Europă mai puternică și mai durabilă. Aceștia solicită creșterea actuală a cheltuielilor UE cu 1,3% din VNB pentru a putea continua să sprijine  direcțiile existente, cum ar fi agricultura și politicile de coeziune, precum și să furnizeze suficiente fonduri pentru a face față noilor  provocări, cum ar fi securitatea, apărarea sau migrația.

Printre propunerile cheie se numără:

-promovarea programelor de cercetare, Erasmus +, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și sprijinul pentru IMM-uri, precum și investiții în infrastructură prin mecanismul Conectarea Europei (CEF);

-alinierea duratei CFM la ciclul legislativ al Parlamentului și al Comisiei Europene, astfel încât după 2027 să se aplice un timp de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei;

-o mai mare flexibilitate în vederea creșterii mijloacelor financiare în cazul unor circumstanțe neprevăzute, garantând că fondurile necheltuite rămân în bugetul UE;

-integrarea în bugetul UE a mecanismelor din afara bugetului, precum  Fondul european de dezvoltare, mecanismul european de stabilitate, instrumentele financiare și fondurile sau facilitățile externe, cu mijloace financiare corespunzătoare.

-Deputații solicită un mecanism prin care statele membre care nu respectă valorile UE (articolul 2 din TUE) ar putea fi supuse „consecințelor financiare”, dar nu și prin bugetul Uniunii Europene, astfel încât beneficiarii, cum ar fi regiunile, organizațiile sau cetățenii, să nu fie afectați financiar.

Deputații europeni avertizează că „nu se poate ajunge la un acord privind CFM fără ca progresul corespunzător să se facă pe baza resurselor proprii”,  adică la partea de venituri a bugetului UE. Cheltuielile și veniturile ar trebui astfel tratate ca un singur pachet.

Veniturile viitorului buget

Proiectul de rezoluție se bazează pe raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario Monti, și solicită, în ceea ce privește veniturile, menținerea resurselor proprii existente și introducerea progresivă a noilor resurse proprii. Noile resurse proprii ar putea fi bazate pe următoarele:

-o TVA revizuită,

-o parte a veniturilor corporatiste   (CCCTB),

– impozitarea serviciilor financiare

– parte din taxarea companiilor din sectorul digital

– parte dintr-un set de taxe de mediu care ar putea fi introduse.

Noile resurse proprii ar trebui:

-să aducă o reducere substanțială (cu obiectivul de 40%) a ponderii contribuțiilor directe bazate pe VNB, generând astfel economii pentru bugetele statelor membre, eliminând în același timp logica „returnării corecte”, ceea ce duce la echilibru între plătitorii neți și beneficiari;

– să elimine toate reducerile și corecțiile de care beneficiază numai   anumite state membre;

-să permită finanțarea unui nivel mai ridicat al cheltuielilor UE în cadrul CFM după 2020;

-să acopere  deficitul lăsat de  Brexit;

-să nu crească povara fiscală globală pentru contribuabilii din UE.