Risipa alimentară: câtă mâncare aruncă românii la gunoi în 2017!

Se estimează că în Uniunea Europeană sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Ce sectoare produc cele mai multe deșeuri? Ce se face la nivel UE pentru reducerea acestora? Ce pot face consumatorii? Aflați din articolul nostru. În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și acasă… alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

Este necesar ca cetățenii să înțeleagă mai bine noțiunile de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. În același timp, aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna etichetele „a se consuma, de preferință, înainte de” și „data-limită de consum”.

Risipa alimentară: o chestiune economică, ecologică și etică

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2. Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

Ce face Parlamentul pentru reducerea risipei alimentare

Luni, 15 mai, deputații europeni vor dezbate un raport redactat de Biljana Borzan (S&D), care propune o serie de măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030. Cu acest obiectiv, Parlamentul repetă obiectivul pe care l-a fixat deja în pachetul de legi privind deșeurile, care a fost votat în martie. În plus, raportul Borzan include facilitarea donațiilor alimentare și soluții pentru eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare. Raportul va fi dezbătut în plen pe 15 mai seara și votat pe 16 mai. Puteți urmări dezbaterea în direct pe site-ul Parlamentului European.

În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată. Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într‑un studiu al Ministerului Agriculturii. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează România în fruntea clasamentului european în privința sărăciei, iar dezechilibrul veniturilor este cel mai accentuat. În România, cei mai bogaţi 20% din cetăţeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condiţiile în care media europeană este de 5,2.

Institutul de Statistică din România arată că ponderea cea mai mare a persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială se înregistrează în nord‑est şi sud‑est, mai mult decât dublă faţă de zona Bucureşti-Ilfov. La nivel de gospodărie, veniturile medii se ridică la 579 de euro, iar cheltuielile la 522 de euro. Cel mai mult se cheltuiește pe mâncare, 72,4%, în timp ce 19% pe impozite şi taxe, iar restul se duce pe diverse lucruri, cum ar fi îmbrăcăminte sau investiţii de diferite tipuri.

Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se regăsesc în mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajunge la gunoi. Conform studiului, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, proporția fiind, în medie, de 11,9%.

Documentul mai arată că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc, gospodăriile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate, de puţin peste 1 milion de tone.