România, atenționată pentru monitorizarea calității aerului

România a fost atenționată miercuri, 14 iunie, în legătură cu deficiențele semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului pe întregul său teritoriu.

Astfel, ea a primit o scrisoare de punere în întârziere în ce privește respectarea obligațiilor de stat membru, deoarece nu a reușit să creeze o rețea de monitorizare care să respecte standardele și cerințele UE în vederea evaluării eficiente și a îmbunătățirii calității aerului. Acest prim avertisment include rețeaua de monitorizare a unei game largi de zone și aglomerări, precum și toți principalii poluanți, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon și ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice.

Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. O monitorizare adecvată este o cerință fundamentală pentru verificarea conformității cu diferitele standarde UE în ceea ce privește calitatea aerului. Legislația Uniunii privind calitatea aerului, precum și normele pentru un aer mai curat în Europa, impun statelor membre să evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor și să ia măsuri pentru a limita expunerea cetățenilor la poluanți.

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie, grupate pe domenii de politică, includ 12 scrisori de notificare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, 25 de avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Comisia a închis, de asemenea, 101 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.