România, ţara salariilor mici. Un român din patru e plătit foarte prost

Un angajat din șase (17,2%) din Uniunea Europeană primeşte un salariu foarte mic, în rândul ţărilor membre cele mai mari ponderi ale angajaților cu salarii scăzute fiind înregistrate în Letonia (25,5%) și România (24,4%) arată datele cu privire la structura salariilor existente în Uniune în anul 2014, publicate recent de către Eurostat.

Diferențele între ţările Uniunii Europene sunt foarte mari atunci când câștigul mediu orar brut este exprimat în euro. Cel mai mare câștig era înregistrat în Danemarca (25,5 euro) și Irlanda (20,2 euro), în timp ce, la polul pus, cel mai mic câștig mediu orar brut exprimat în euro se înregistra în Bulgaria (1,7 euro) și România (2 euro).

Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică din România, peste 60% dintre salariații din ţară sunt absolvenți de învățământ mediu (liceal, profesional și postliceal de specialitate). Circa un salariat din trei are studii superioare, iar salariații cu nivel redus de pregătire au o pondere de 7,7%. Cei cu vechime între 1-5 ani dețin cea mai mare pondere (40,3%), urmați de cei cu o vechime de 6-9 ani, respectiv 10-14 ani (19,9%, respectiv 12,6%). Ponderea cea mai mică revine salariaților cu o vechime de peste 40 ani neîntrerupți la același loc de muncă (0,3%).

Aproape trei sferturi (72,9%) dintre salariații în vârstă de 25-54 ani au o vechime mai mică de 10 ani în cadrul aceleiași întreprinderi, iar puțin peste două cincimi (41,6%) numără între 1-5 ani de continuitate la același loc de munca. Aproape jumătate (47,4%) dintre salariații vârstnici (55-64 ani) și-au desfășurat neîntrerupt activitatea în aceeași întreprindere pentru mai puțin de 10 ani, iar circa un sfert (25,6%) pentru o perioadă de 1-5 ani.
Cei mai mulți salariați lucrează în servicii, adica 58,9%. Salariul mediu net a fost la finele anului 2014 de 9,38 lei. Barbații însa, au câștigat mai mult decât femeile cu 0,38 lei/oră. Pentru salariații în vârstă de muncă (15-64 ani), câștigul salarial mediu la nivelul economiei naționale crește progresiv, odată cu vârsta.

Salariații aflați la limita superioară a intervalului de vârstă (55-64 ani) câștigă pe oră de circa 1,6 ori (atât în expresie brută, cât și în expresie netă), mai mult decât salariații tineri (15-24 ani). Salariații în vârstă de 25-54 ani care formează grupa cea mai numeroasă în totalul salariaților pe economie, câștigă în expresie brută cu 1,02 lei/oră mai puțin decât vârstnicii, dar cu 4,22 lei/oră mai mult decât tinerii și, în expresie netă, mai puțin cu 0,66 lei/oră și, respectiv, mai mult cu 2,97 lei/oră. Nivelurile scăzute de pregătire sau chiar absența unei diplome sau a unui certificat de absolvire al unei școli, limitează forța de muncă salariată la desfășurarea unor ocupații necalificate, slab remunerate. Salariații fără niciun fel de școală absolvită realizează sub 50% din caștigul mediu pe economie (46,5% în expresie brută și, respectiv, 48,3% în expresie netă), iar cei cu nivel primar de pregătire puțin peste 50% (53,6% pe brut și, respectiv, 54,9% pe net). Salariații care depășesc 6 ani vechime în cadrul întreprinderii realizează câștiguri salariale orare superioare mediei pe economie. Cei cu vechime între 20 și 29 ani înregistrează valorile orare cele mai ridicate ale câștigului brut și net (16,81 lei/oră, respectiv 12,01 lei/oră), cu aproape 30% peste mediile naționale. Noii veniți în întreprindere, cei cu mai puțin de un an vechime, caștigă la nivelul a circa trei sferturi din media pe economie (22,0% pe brut și 21,2% pe net). Leafa salariaților cu vechime în întreprindere de 15-19 ani depășește media pe economie, cu 380 lei lunar pe net, urmați de salariații cu o vechime în întreprindere de 30-39 ani, cu peste 460 lei lunar pe net, respectiv de salariații cu o vechime în întreprindere de 20-29 ani, cu peste 500 lei pe net.