STUDIU: Câţi români vor să se implice în acţiuni de protecţie a mediului
30 noiembrie 2016
S-a publicat primul „Ghid de reîntoarcere” destinat românilor din Diaspora
2 decembrie 2016
Negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană au fost suspendate până când vor fi ridicate „măsurile represive disproporționate” luate de autoritățile turce ca răspuns la tentativa de puci eșuată. Este decizia Parlamentului, luată la peste 10 ani de la debutul discuțiilor despre aderare. Turcia a reacționat și a transmis că va permite miilor de migranți să intre în Europa. Manolis Kefalogiannis (PPE, Grecia), șeful delegației Parlamentului European în Turcia, a spus că „intrăm într-o nouă etapă a relațiilor UE-Turcia”.
De când lovitura militară de stat a eșuat, în iulie 2016, zeci de mii de persoane, între care personal militar, funcționari publici, cadre didactice și decani universitari, procurori, jurnaliști și politicieni din opoziție, au fost concediați sau suspendați, reținuți sau arestați.
De ce cere Parlamentul suspendarea discuțiilor privind aderarea?
Deputații europeni sunt îngrijorați în legătură cu această represiune și cu amenințarea că va fi reintrodusă pedeapsa cu moartea. „Turcia trebuie să oprească expunerea deficitului demografic uriaș, în special după puciul din 15 iulie 2016, și ar trebui să renunțe la ideea reintroducerii pedepsei cu moartea. Mai mult, Turcia trebuie să adopte valori și standarde europene, să respecte acquis-ul comunitar și să nu conteste tratatele internaționale, cum ar fi Tratatul de la Lausanne”, a precizat într-o declarație oferită site-ului instituției, Manolis Kefalogiannis, șeful delegației în comisia parlamentară mixtă UE-Turcia. De asemenea, Kefalogiannis a adăugat că „intrăm într-o nouă etapă a relațiilor UE-Turcia”, însă, cu toate acestea, „UE rămâne partenerul cel mai important și de încredere al Turciei”.
O rezoluție adoptată în 24 noiembrie prevede suspendarea temporară a negocierilor de aderare la UE, până când vor fi ridicate „măsurile represive disproporționate”. Kati Piri (S&D, Olanda), raportor pentru Turcia, a spus că speră că „acest lucru este temporar” și a avertizat că „guvernul turc are în propriile mâini cheia pentru deblocarea reluarea discuțiilor”. Înainte de vot, eurodeputații au precizat că modul în care autoritățile reacționează după lovitura de stat este un test foarte important pentru democrația națională, în special în privința respectării drepturilor omului și a statului de drept. Deputații au mai adoptat o rezoluție, potrivit căreia autorităților din Turcia li se solicită să-i elibereze pe jurnaliști și alți angajați mass-media, care sunt arestați, deși nu sunt dovezi împotriva lor.
Dialog deschis?
„Trebuie, mai degrabă, să vorbim unul cu altul, decât unul altuia”, a spus Martin Schulz, în timpul unei vizite oficiale în Turcia, în septembrie. Cu toate acestea, două luni mai târziu, pe 16 noiembrie, o vizită în Turcia a unei delegații formată din eurodeputați a fost amânată, pentru că a existat „un dezacord cu autoritățile turce privind formatul reuniunilor”. Acest lucru a avut loc la o zi după ce ministrul turc al afacerilor UE, Ömer Çelik, a fost la Parlament și căruia președintele Schulz i-a exprimat „obiecțiile cu privire la îngrijoarea UE în legătură cu proporționalitatea reacției guvernului Turciei în urma loviturii de stat”.
Turcia reacționează: „adio” acord cu UE pentru migranți
În Turcia trăiește cea mai mare populație de refugiați din lume – 3 milioane – această țară fiind un teritoriu de tranzit pentru sirieni, afgani și refugiați irakieni care încearcă să pătrundă în Europa. Pe 18 martie, statele membre și Turcia au căzut de acord asupra unui plan prin care să se oprească migrația din Turcia către UE, pe fondul criticilor și îngrijorărilor unor ONG-uri și a unor grupuri politice din Parlament, care s-au preocupat de situația refugiaților. Respectarea dreptului internațional și legătura sa cu liberalizarea vizelor și a discuțiilor de aderare, a fost, de asemenea, un alt punct de interes în acordul convenit între Turcia și statele membre. Acordul a condus la o reducere semnificativă a numărului de refugiați, care ajung din Turcia în Grecia. În 2015, 885.000 de oameni au ajuns în Europa pe această rută. Din ianuarie până în septembrie 2016, doar 173.000 de refugiați au intrat în Europa.
„Pentru UE, punerea în aplicare de către Turcia a acordului privind criza migranților și refugiații, din martie 2016, este crucială”, a completat domnul Kefalogiannis. Acum, în urma rezoluției Parlamentului, președintele Erdogan a amenințat că va deschide porțile și îi va lăsa pe migranți să intre în Europa. Cu siguranță, cele două părți vor încerca să ajungă la un acord până la finele anului 2016, Ömer Çelik, ministrul turc al afacerilor europene, fiind deja la Bruxelles în aceste zile, pentru a discuta cu Dimitris Avramopoulos, comisarul responsabil pentru migrație.
