

Încă patru sateliți Galileo au fost lansați cu succes luna trecută de la Centrul spațial european din Guyana Franceză, purtați de lansatorul european Ariane-5. Cu o constelație care numără acum 26 de sateliți, sistemul global de navigație prin satelit al UE va oferi un semnal de mai mare precizie pentru o serie de servicii importante.
Începând din decembrie 2016, Galileo furnizează servicii de poziționare și de datare pentru circa 400 de milioane de utilizatori. Lansarea din iulie contribuie la îndeplinirea obiectivului de finalizare a constelației în 2020, moment în care Galileo își va atinge capacitatea operațională integrală. Cu o precizie de 20 cm, care la momentul respectiv va reprezenta un record, Galileo va fi cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume.
Spațiul poate fi îndepărtat, însă tehnologia, datele și serviciile aferente au devenit indispensabile în viața noastră de zi cu zi, indiferent dacă este vorba despre operațiuni de căutare și salvare, de automobile conectate, de ceasuri inteligente, de agricultură sau de navigația aeriană. Industria spațială europeană este puternică și competitivă, generând locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru antreprenori. Pentru următorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2021-2027, Comisia a propus alinierea tuturor activităților existente și noi din domeniul spațiului în cadrul unui singur „Program spațial al UE”, cu un buget de 16 miliarde EUR.
Vicepreședintele Comisiei Maroš Šefčovič a declarat: „Încă o realizare în vederea atingerii capacității operaționale integrale a Galileo în 2020! Spațiul devine o nouă frontieră economică, deoarece este legat în mod vital de o serie de sectoare aflate în plină dezvoltare și determină modernizarea profundă a acestora. În fapt, 10% din PIB-ul UE depinde de activități legate de spațiu. Prin urmare, trebuie să depunem eforturi pentru ca Europa să dețină un loc fruntaș la nivel mondial și să beneficieze de autonomie strategică.”
Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, care a condus delegația Comisiei Europene la Kourou (Guyana Franceză), a declarat: „Putem fi foarte mândri de succesul activităților noastre spațiale. Europa a devenit o adevărată putere spațială. Încă de la începutul mandatului meu am avut obiective clare: dezvoltarea infrastructurii la timp și conform bugetului, livrarea primelor servicii și asigurarea unei adoptări rapide de către piață. Astăzi putem spune că am reușit. Activitățile și investițiile vor continua însă în cadrul noului Program spațial al UE.”
Galileo furnizează în prezent trei tipuri de servicii bazate pe navigația prin satelit:
Oricine are un dispozitiv compatibil cu Galileo poate folosi semnalele acestuia pentru poziționare, navigație și datare. Serviciile Galileo se bazează pe semnale de mare precizie, însă în faza inițială actuală ele nu sunt disponibile tot timpul și, prin urmare, sunt utilizate în combinație cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum GPS. Fiecare satelit adăugat în constelație îmbunătățește treptat disponibilitatea și performanța la nivel mondial a sistemului Galileo. Odată ce constelația va atinge 30 de sateliți, în 2020, Galileo va fi complet operațional și independent, ceea ce înseamnă că o poziție va putea fi determinată în mod autonom oriunde și oricând doar cu ajutorul sateliților Galileo.
Toți sateliții Galileo sunt numiți după copiii ale căror desene au fost selectate ca imagini câștigătoare în cadrul Concursul de desene Galileo din anul 2011. Cei 4 sateliți lansați la 25 iulie sunt numiți după Tara din Slovenia, Samuel din Slovacia, Anna din Finlanda și Ellen din Suedia.
Galileo este un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare. Galileo are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit. Autonomia Europei în acest sector va impulsiona piața locurilor de muncă din Europa, va ajuta UE și mai mult în misiunea sa de a oferi securitate și apărare și va sprijini tehnologiile emergente precum inteligența artificială, dronele, mobilitatea automatizată și internetul obiectelor.
Printre alte activități spațiale ale UE se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).
Pentru următorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2021-2027, Comisia a propus un Program spațial al UE cu un buget de 16 miliarde EUR, care să acopere toate activitățile spațiale existente, precum și cele noi, inclusiv menținerea accesului autonom al UE la spațiu, sprijinirea întreprinderilor nou-înființate din sectorul spațial și dezvoltarea de noi componente de securitate precum cunoașterea situației spațiale (SSA) și comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM).