pe
Ce sunt Tratatele inițiale?
12 februarie 2018
pe
Ce este: Politica de ocupare a forței de muncă?
13 februarie 2018

Sprijinul financiar de la UE trebuie să ajungă la adevărații fermieri

agricultura_bani_02134400_10533400_04129700_98192100

Una dintre preocupările Uniunii Europene în materie de agricultură este de a acorda   sprijin pentru un venit echitabil care să-i ajute pe fermieri să trăiască din munca lor.

Din implementarea politicilor  pe agricultură, în realizarea acestei echități necesare, s-au desprins două aspect problematice: faptul că în continuare veniturile fermierilor din UE sunt sub nivelul salariilor din întreaga economie pe de o parte, iar pe de altă parte faptul că 20 la sută dintre fermierii europeni primesc 80 la sută din plăți. Sunt două situații pe care Uniunea Europeană trebuie să le gestioneze mai bine în viitorul acord comun pentru agricultură.

 

Veniturile din agricultură, cele mai mici din UE

 

La nivelul Uniunii Europene, în absolut toate statele membre veniturile salariale ale fermierilor sunt sub veniturile din celelalte sectoare ale economiei.

În România, de exemplu, datele statistice arată că la nivelul lunii decembrie 2017, în agricultură, silvicultură și pescuit, salariul mediu brut pe țară era de 2.912 lei (2.086 lei net). La aceeași data de referință, salariul mediu brut din industrie era 3.562 de lei (2.553 lei net), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat salariul mediu brut era 5,732 lei (4,085 lei net), în informații și comunicații salariul mediu brut era de 6.938 de lei (5.292 lei net), în Intermedieri financiare şi asigurări salariul mediu brut era de 7.713 lei (5.460 lei net), iar în administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public salariul mediu brut era de 5.616 lei (3.974 lei net).

Sectoare mai prost plătite decât agricultura sunt construcțiile  –  salariu mediu brut de 2.550 lei (1.830 lei net) și industria hotelieră – 2.050 lei brut (1.481 lei net).

Pornind de la aceste date, respectiv veniturile destul de mici pe care le înregistrează fermierii în România, putem înțelege de ce este absolut vital sprijinul pe care aceștia îl primesc de la Uniunea Europeană. Ca în majoritatea țărilor membre, sprijinul acordat fermierilor reprezintă o plasă de siguranță importantă pentru veniturile fermierilor.

 

 

20 la sută dintre fermieri primesc 80 la sută din plăți

 

Cele peste 40 de miliarde de euro puse la dispoziția fermierilor europeni ca sprijin direct s-au vrut a fi întrebuințați în cea mai bună măsură pentru ca această cheltuială de la bugetul UE să fie cât mai eficientă. Statistic, însă, se constată că 80 la sută din plăți merg către doar 20 la sută din fermieri, situație care a iscat nenumărate discuții și au apărut acuzații că sistemul de plăți ar fi inechitabil.

O explicație a acestei situații este faptul că plata se face pe suprafața de teren, astfel că cea mai mare parte din suma alocată merge către fermele mari și către fermele profesioniste (de familie).

Datele arată că în anul 2015 la nivelul Uniunii Europene existau 3,43 milioane de ferme mici (sub 5 ha) care foloseau 7,7 milioane ha teren agricol, pentru care se înregistrau plăți de 2,4 miliarde de euro. În același an, fermele profesioniste (de familie, de 5-250 ha) erau în număr de 3,29 milioane și dețineau 107,4 ha teren agricol pentru care primeau sprijin în sumă de 29,3 miliarde de euro.  Fermele mari, de peste 250 ha, erau în număr mai mic, doar 80.000, și dețineau 44,2 milioane ha de teren agricol pentru care încasau sprijin de 9 miliarde de euro.

Această situație care unora le pare inechitabilă se datorează faptului că plățile se fac pe suprafață, conform normativelor actualului PAC.

 

Propuneri pentru viitorul PAC

 

Tocmai pentru a corecta astfel de situații, în discuțiile asupra noii Politici Agricole Comune (PAC) apare ideea de a plafona plățile directe, dar să se țină seama de mâna de lucru, pentru a se evita efectele negative asupra locurilor de muncă din agricultura europeană.

De asemenea,  ar putea fi introduse și plăți degresive ca modalitate de a reduce sprijinul pentru fermele de dimensiuni mari și punerea unui accent mai mare pe plata redistributivă, pentru a se putea furniza sprijin în mod direcționat, cu precădere fermelor de dimeniune mica sau medie.

 

Subvențiile trebuie să ajungă la cei care într-adevăr fac agricultură

Însă, pe lângă aceste soluții propuse, trebuie să primeze  interesul față de adevărații fermieri, sprijinul financiar trebuie să ajungă la cei care practică agricultura în mod activ pentru a-și câștiga existența.

Este și ideea pe care o promovează europarlamentarul Daniel Buda, în cadrul discuțiilor pe creionarea viitoarei Politici Agricole Comune.

”Am introdus în ecuația dezbaterilor, necesitatea corelării subvențiilor de la un anumit nivel cu cel al producțiilor. Cred că este mai mult decât important ca banii din acest sector să ajungă la cei care fac într-adevăr agricultură. Desigur, discuțiile sunt departe de a se fi încheiat și tocmai de aceea, aștept sugestii și propuneri de la fermieri pe acest subiect”, spune Daniel Buda, europalamentar PPE/PNL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *