Viitoarea politică agricolă a UE: Deputații europeni solicită o finanțare echitabilă, fără renaționalizare

Politica agricolă a UE după 2020 trebuie să fie mai inteligentă, mai simplă, mai echitabilă și mai durabilă, dar și bine finanțată și cu adevărat comună pentru a continua să asigure securitatea alimentară în UE.

Comisia pentru agricultură a adoptat un set de propuneri privind reforma politicii agricole comune (PAC) după 2020,  cu 32 de voturi pentru, cinci împotrivă și șase abțineri.

Mai multă flexibilitate, dar nu renaționalizarea PAC

Deputații europeni recunosc că statele membre ale UE ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta politica agricolă a UE la nevoile lor, dar resping orice renaționalizare a PAC, care ar putea denatura concurența pe piața unică.

Politica agricolă a UE trebuie să se bazeze pe un set comun de obiective, reguli, instrumente și controale. Statele membre trebuie să își elaboreze strategiile naționale pe această bază și să aleagă acțiunile pe care le consideră cele mai potrivite pentru acestea.

În timp ce viitoarea politică agricolă a UE ar trebui să încurajeze performanța, mai degrabă decât conformitatea, activitățile agricole din toate statele membre ar trebui să facă obiectul acelorași standarde ridicate ale UE, iar încălcarea acestora ar trebui să determine sancțiuni similare, spun eurodeputații.

Politică modernă cu o finanțare adecvată și corect distribuită

Realizarea durabilă a fermelor din UE și integrarea pe deplin în economia circulară, stimularea inovării, a cercetării și a practicilor inteligente ar trebui să se numere printre prioritățile de vârf ale noii PAC. În acest scop, politica agricolă a UE trebuie să fie suficient de finanțată, ceea ce presupune menținerea minimă a bugetului PAC la nivelul actual, susțin deputații europeni.

Comitetul pentru Agricultură dorește, de asemenea:

• plățile directe să continue să fie finanțate integral din bugetul UE,
• să reducă birocrația pentru măsurile obligatorii de ecologizare (necesare pentru primirea plăților) și să le facă mai orientate spre rezultate, să le simplifice și să vizeze mai bine obiectivele voluntare,
• noua metodă comunitară de calculare a plăților directe până în 2030 pentru a elimina treptat criteriile de sprijin istoric și pentru a sprijini mai mult pe cei care livrează bunuri publice suplimentare,
• modalități mai eficiente de a garanta că sprijinul acordat de UE se adresează fermierilor autentici,
• mai mulți bani pentru a ajuta la revigorarea zonelor rurale,
• mai puțini bani pentru fermele  mari, cu un plafon obligatoriu al UE,
• o distribuție mai echitabilă a fondurilor UE între statele membre, luând în considerare sumele primite și diferențele, de exemplu în costurile de producție sau în puterea de cumpărare,
• pentru a stimula sprijinul acordat tinerilor și noilor agricultori,
• sprijin mai puternic pentru agricultorii afectați de volatilitatea veniturilor și a prețurilor,
• pentru a exclude cele mai sensibile sectoare din negocierile comerciale,
• sprijinul cuplat voluntar, pe care statele membre îl pot acorda acum sectoarelor cu probleme deosebit de importante, care pot fi utilizate și pentru producția de importanță strategică, de exemplu proteine sau pentru a compensa efectele tranzacțiilor comerciale libere.

„Avem nevoie de obiective ambițioase pentru viitoarea politică agricolă a UE. Trebuie să garantăm furnizarea sigură a alimentelor de înaltă calitate cetățenilor UE, sprijin consistent acordat tinerilor, fermierilor noi și familiilor, pentru a spori competitivitatea agricultorilor,  de asemenea, făcând agricultura mai inteligentă și mai inovatoare și echipându-i mai bine pe fermieri pentru a face față fluctuațiilor pieței. Dar acest lucru poate fi realizat numai dacă PAC rămâne cu adevărat comună și bine finanțată în viitor. Pentru aceasta vom lupta în următoarea reformă a PAC „, a declarat raportorul Herbert Dorfmann (PPE, IT).

Pripunerile Comisiei pentru Agricultură ar trebui acum examinate de Parlament în ansamblul său în cadrul sesiunii plenare din 28 – 31 mai de la Strasbourg.