Viitorul Uniunii Europene: Cele cinci scenarii prezentate de Jean-Claude Juncker

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au reacționat la Carta Albă privind viitorul Europei prezentată în plen de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Unii deputați au salutat decizia de a identifica cinci posibile drumuri pentru Uniunea Europeană în următorii ani, în timp ce alții au criticat decizia Comisiei de a nu identifica o cale clară sau de a nu da exemple concrete. În deschiderea dezbaterii, președintele Parlamentului, Antonio Tajani, a cerut ca dezbaterea privind viitorul Europei, începută cu cele trei rapoarte votate în sesiunea plenară anterioară, să continue. El a subliniat că celebrarea celei de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma trebuie să fie „o ocazie pentru instituții de a asculta mai îndeaproape cetățenii pentru a răspunde îngrijorărilor lor“.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci posibile răspunsuri la întrebarea „Quo vadis Europa“, subliniind că aceasta înseamnă o „Europă a celor 27. Misiunea noastră astăzi eate de a arăta ce poate și ce nu poate Europa“, a spus el, arătând, de exemplu, că „Europa singură nu poate fi trasă la răspundere pentru lupta împotriva șomajului. Nu putem oferi luna de pe cer. În unele cazuri, tot ce putem face este să oferim un telescop“, a mai spus el.

CE ÎNSEAMNĂ CELE CINCI SCENARII PREZENTATE DE JUNCKER

1. „Continuarea lucrurilor așa cum sunt” – UE menţine cursul actual, dar procesul de luare a deciziilor rămâne la fel de complicat. Juncker susţine că această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul locurilor de muncă , economiei şi monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adânceşte în domeniile cercetării, industriei şi dotării comune”, permiţând „crearea unor capabilităţi militare comune şi a unei solidarităţi financiare pentru misiuni UE în străinătate”. În termeni de beneficii, asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna că europenii pot conduce automobile automatizate şi conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenţei în continuare a unor obstacole de natură juridică şi tehnică.În general, europenii călătoresc peste graniţe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport şi la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare. A continuăm ca şi până acum, ar însemna, susţin unele surse comunitare, continuarea pe mai departe „a luptei constante“ în interior blocului comunitar.

2. „Nimic în afară de piața unică” – UE renunţă să încerce să mai rezolve problemele care o divizează, cum ar fi „imigraţie, securitate şi apărare”, iar cooperarea în rezolvarea acestora devine mai degrabă bilaterală, decât centralizată. În felul acesta, până în 2025, Piaţa Unică devine „raţiunea de a exista”, prin întărirea circulaţiei libere a capitalurilor şi a mărfurilor, însă înăsprind-o în alte domenii, precum circulaţia persoanelor.

3. „Cei care vor să facă mai mult, să poată face” – Crearea uneia sau mai multor „coaliţii ale voinţei” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate şi politici sociale. Cu alte cuvinte, „Europa cu două viteze”. Ţările din Zona Euro se vor integra mai mult în domeniile fiscalităţii şi chestiunilor sociale. Comisia consideră că acest model ar conduce la diferenţe majore în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor.

4. „Mai puțin și mai eficient” – UE micşorează lista de priorităţi şi va fi capabilă să „acţioneze mai rapid şi mai decisiv”. Până în 2025, aceasta ar implica consolidarea pieţei unice şi concentrarea pe proiectele de cercetare-dezvoltare pentru a sprijini „digitalizarea şi decarbonizarea”. Va fi pus un acccent mai mic pe alte probleme, cum ar fi piaţa muncii, politicile sociale şi sănătatea publică.

5. „Mult mai mult împreună” –  Recunoscând că actuala UE nu funcţionează şi că retragerea către un model mai „bilateral” nu va putea face faţă provocărilor globalizării, UE 27 „decide să delege mai multă putere, resurse şi decizii în afara frontierelor”. În acest scenariu – improbabil, date fiind dezbinările din rândul UE – procesul decizional devine mai rapid şi mai eficient. Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbeşte şi acţionează ca un tot în economie şi are un singur reprezentant în forurile internaţionale”, iar o uniune de apărare este creată în colaborare cu NATO.

„Nu vă voi spune preferința mea astăzi pentru că nu îmi revinemie să iau această decizie“, a spus Juncker, invitând Parlamentul European, parlamentele naționale, guvernele și cetățenii să contribuie la dezbatere. Comisia va asculta până în septembrie, atunci când se va putea trage o concluzie în discursul privind Starea Uniunii, după consultarea raportorilor din Parlamentul European.

Esteban Gonzales Pons (PPE, Spania) i-a mulțumit lui Juncker pentru faptul că a ales să prezinte Carta Albă în Parlament și a subliniat că plenul trebuie să fie „deplin implicat“ în dezbaterea care va urma. El a fost de acord cu Juncker că trebuie să ne „adaptăm așteptările la realitate“ și a cerut statelor membre „să nu mai dea vina pe Europa pentru ce Europa nu poate face pentru că nu are instrumentele necesare. Este un joc greșit și periculos, iar Brexit este una dintre consecințele sale“, a conchis el.

Liderul S&D, Gianni Pittella, (Italia) i-a spus lui Juncker: „Documentul dumneavoastră include cinci opțiuni și cred că prin prezentarea acestor opțiuni ca scenarii realiste jucați jocul celor care vor să slăbească Uniunea Europeană sau chiar să o dezintegreze. Ați pus cinci opțiuni pe masă, dar eu nu văd decât una: să lucrăm împreună ca europeni pentru a face mai mult împreună”, a mai spus el.

Ulrike Trebesius (ECR, Germania) a spus că speranțele trecute în Europa și zona euro au fost victimele centralismului și iluziei grandorii. UE ar trebui să se concentreze pe mai puține arii de politici publice și să devină mai eficientă, de examplu în combaterea terorismului și apărarea granițelor. „Timpurile s-au schimbat, avem nevoie de mai multă flexibilitate și de o adaptare a sistemului instituțional“, a mai spus ea.

Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) a subliniat nevoia de a începe o nouă reflecție inter-instituțională privind viitorul Europei. El a spus că în momentul de față UE nu are capabilități reale de a face față multora dintre provocările actuale și a cerut statelor membre să nu mai utilizeze regula votului unanim pentru a bloca eforturile vitale pentru a progresa. „Dar cum să convingi liderii UE la nivel național să facă pașii de care avem atâta nevoie?“, a spus el.

„Trebuie să îi ascultăm pe cetățeni“, a subliniat Patrick Le Hyaric (GUE, Franţa), cerând un alt scenariu, care să țină cont de aspirațiile oamenilor pentru justiție, egalitate, solidaritate, protecția mediului și sănătate publică. „Altfel nu vom putea să facem față provocării“, a avertizat el.

Philippe Lamberts (Verzi, Belgia), a cerut Comisiei să aibă în vedere o schimbare radicală de direcție pentru a opri explozia inegalității: „Pentru a recâștiga inimile și spiritul cetățenilor, avem nevoie de a asigura pacea și prosperitatea împărtășită și de a abandona competiția fiscală și socială“.

Pentru grupul EFDD, Gerard Batten (Marea Britanie) a spus că această Cartă Albă recunoaște problemele cu care se confruntă Europa, dar „nu înțelege că multe dintre ele au fost create chiar de UE“.

Pentru grupul ENF, Vicky Maeijer (Olanda) a spus că UE se prăbușește. „Noi în Olanda am spus nu constituției europene, nu acordului comercial cu Ucraina și acum a venit timpul să spune nu și Europei“.

Următorii pași

Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la Summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte:

• dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei;
• aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015;
• valorificarea oportunităților globalizării;
• viitorul apărării Europei;
• viitorul finanțelor UE;

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.